După ce a vrut să modernizeze Aeroportul Mihail Kogălniceanu cu acte false, firma fostului viceprimar din Bacău vrea să intre și în Portul Constanța

Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, ANABI, vrea să construiască două depozite logistice în Portul Constanța, unul în zona de nord și celălalt în zona de sud, dar și unul în orașul Deva, cu o investiție totală de peste 59 de milioane de lei, finanțată prin PNRR. Aceste centre vor permite stocarea și administrarea eficientă a bunurilor indisponibilizate, optimizând procesul de valorificare și reducând costurile operaționale. Depozitul din Portul Constanța Nord are un buget de 17,88 milioane lei fără TVA, iar depozitul din Portul Constanța Sud are un buget de 17,93 milioane lei fără TVA, așadar ciolanul este destul de râvnit de companiile în domeniu...printre care și cea în care este asociat fostul viceprimar din Bacău, firmă care aduce acuzații grave autorității contractante, în contextul derulării procedurii de licitație publică. Una dintre acestea vizează așa zisul refuz nejustificat al NABI şi a îngrădirii accesului la dosarul achiziţiei publice (în mod specific procesele verbale de evaluare) şi la documentele esenţiale ale ofertelor declarate câştigătoare.

Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, ANABI, construirea a două depozite logistice în Portul Constanța, unul în zona de nord și celălalt în zona de sud. Proiectul este finanțat prin PNRR și are ca scop îmbunătățirea capacității de stocare a bunurilor indisponibilizate, esențială pentru eficientizarea procesului de administrare și valorificare a acestora. Construcția acestor depozite vine ca răspuns la deficitul de infrastructură pentru stocarea bunurilor indisponibilizate. În prezent, lipsa unor spații adecvate îngreunează procesul de administrare și valorificare, afectând eficiența măsurilor legale. Prin această investiție, ANABI își propune să creeze o rețea de centre logistice capabile să gestioneze stocurile de bunuri mobile indisponibilizate, inclusiv autovehicule, echipamente industriale și alte active confiscate.

Caracteristici tehnice și funcționale

Depozitul din Portul Constanța Nord va fi construit pe un teren cu o suprafață de 15.358 metri pătrați, în zona portuară destinată activităților logistice și industriale. Ambele depozite vor include zone de stocare compartimentate, infrastructură de acces pentru transporturi grele, birouri administrative și sisteme de securitate avansate.

Cum vor arăta sediile ANABI

Acestea vor fi racordate la rețelele de utilități existente, inclusiv apă, energie electrică, canalizare și gaze naturale. Construcțiile vor respecta cerințele de eficiență energetică NZEB, Nearly Zero Energy Buildings, impunând standarde ridicate de consum redus și sustenabilitate.

Valoarea proiectului la Constanța este de 36,15 milioane lei fără TVA, iar lucrările vor fi realizate în 225 de zile pentru fiecare obiectiv. Depozitul din Portul Constanța Nord are un buget de 17,88 milioane lei fără TVA, iar depozitul din Portul Constanța Sud are un buget de 17,93 milioane lei fără TVA. 

Bătălie pe depozitele din Portul Constanța!

Cum era de așteptat, licitația în vederea contractării firmelor care să se ocupe de lucrări nu este lipsită de incidente.

Asocierii SSAB-AG SA (lider) şi Electroproiect SRL (ofertant) a cerut anularea comunicării privind rezultatul procedurii nr. 1982/19/2022/15.07.202, în ceea ce priveşte excluderea nelegală şi netemeinică a ofertei acesteia.  Solicită obligarea Autorităţii Contractante la reevaluarea ofertei depuse de Asocierea SSAB- AG SA (lider) şi Electroproiect SRL (ofertant), cu respectarea integrală a prevederilor legale, a documentaţiei de atribuire şi a principiilor care guvernează achiziţiile publice, şi cu consecinţa declarării ofertei ca fiind admisibilă 

Portul Constanța

Asocierea invocă nelegalitatea refuzului nejustificat al Autorităţii Contractante şi a îngrădirii accesului la dosarul achiziţiei publice (în mod specific procesele verbale de evaluare) şi la documentele esenţiale ale ofertelor declarate căştigătoare (oferta Asocierii BAICULESCU CONSTRUCT SRL, NEO STRUCTURAL SRL), materializat prin Procesul-verbal nr.
2012/19/2022 din 17.07.2025. Cere anularea Raportului procedurii nr. 1963/19/2022 în ceea ce priveşte constatările referitoare la caracterul pretins confidenţial al propunerii tehnice şi financiare ale ofertantului clasat pe locul I, precum şi anularea parţială a Adresei nr. 2004/19/2022/16.07.2025 şi Procesului-verbal nr. 2012/19/2022 din 17.07.2025 prin care se îngrădeşte accesul la aceste documente pe baza unei pretinse confidenţialităţi generalizate şi neprobate.

Totodată, cere Consiliului Național de Soluționarea  Contestațiilor să oblige autoritatea contractantă la asigurarea accesului neîngrădit şi efectiv la dosarul achiziţiei publice, inclusiv, dar fără a se limita la, procesele verbale de evaluare şi următoarele documente din oferta depusa de ofertantul clasat pe locul I. 

Un fost viceprimar este unul din acționarii firmei care a contestat licitația 

Societatea SSAB AG SA a fost înființată în anul 1991, în Bacău. Firma îi are asociați, cu procente egale pe Saftiuc Corneliu cu 33%, Slic Mihai Iulian, tot cu 33%, acesta ocupând funcția de viceprimar al Municipiului Bacău în prima parte a administrației lui Romeo Stavarache, și pe Nistor Gabriel, cu același procent. În 2012, ANI a constatat  că este incompatibil, deoarece firmele pe care le administrează sau în care este asociat au făcut afaceri cu bani publici. 

Firma politicianului, asociată cu turcii acuzați că au trucat o licitație pentru Aeroportul Mihail Kogălniceanu

Firma SSAB AG SA este implicată și în scandalul modernizării Aeroportului Internațional “Mihail Kogălniceanu”, proiect care ascunde o mare fraudă cu documente false. Numitorul comun între cele două obiective strategice din România, care au ajuns deja în atenția Parchetului European Anticorupție (EPOO), îl reprezintă o asociere de trei firme: SSAB-AG SA din județul Bacău cu firmele ACER Proje Inșaat din Turcia și Atelier Unbuilt SRL – București.

Toată modernizarea Aeroportului Kogălniceanu are în spate o licitație deschisă, care a fost gestionată de Ministerul Transporturilor, condus la vremea respectivă (mai 2023) de către Sorin Grindeanu, actualmente președinte interimar al PSD. Pentru a câștiga contractul, asocierea de firme românești s-a folosit de “experiența” turcilor, care au prezentat trei contracte externe, în valoare de peste 200 de milioane de lei, cu lucrări similare. Toate false! Inclusiv, unul care atestă construcția bazei americane de la Incirlik. 

Turcii nici măcar nu au lucrat la Aeroport. Au fost folosiți de către firmele românești, cu complicitatea unor funcționari din Ministerul Transporturilor, doar pentru a câștiga licitația. Pe hârtii,erau plini de experiențe similare, așa cum cerea caietul de sarcini, impus de ministrul Sorin Grindeanu! Valoarea inițială a proiectului de pe „Mihail Kogălniceanu” a fost de peste 46 milioane de euro (32 milioane de euro prin fonduri POIM). Ultima informare din partea Aeroportului, din 4 august 2025, spune că valoarea totală a contractului este de 55,9 milioane euro. 

Povestea cu Aeroportul Internațional de la Constanța a plecat de la un raport al Curții de Conturi, finalizat în 2025, care arată că licitația a fost câștigată de asocierea de firme care nu a prezentat documente autentice care să ateste că are experiența necesară pentru a se ocupa de modernizarea investiției pe fonduri europene. Așa că, în februarie 2025, auditorii au decis sesizarea organelor de urmărire penală competente (EPPO).

Asocierea de firme care a câștigat licitația a obținut contractul pe baza unor documente false, furnizate de societatea din Turcia

S-a identificat o situație de neconformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv declararea câștigătoare a unei oferte inacceptabile (…) Oferta declarată câștigătoare era inacceptabilă fiind depusă de un ofertant care nu îndeplinea criteriul de calificare privind capacitatea tehnică, constând în experiența similară prevăzută în anunțul de participare, astfel că ar fi trebuit să fie respinsă.