Ecaterina Andronescu le atrage atenția guvernanților că au jurat să lucreze pentru binele poporului român

Anul școlar 2025-2026 a început într-o atmosferă tensionată, dominată de demonstrații ale profesorilor. Profesorii au protestat față de măsurile din Educație luate de Guvernul Bolojan, printre care creşterea numărului elevilor în clase, micșorarea tarifului pentru plata cu ora, creşterea normei didactice cu două ore şi tăierea unor categorii de burse ale elevilor. Reporterii Replica au vorbit despre această situație cu fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu. 

Ecaterina Andronescu

Ecaterina Andronescu crede că a fost o greșeală că tăierile au început cu sistemul de învățământ și că aceste tăieri vor lăsa urme adânci în învățământul românesc. În privința ministrului Daniel David, fostul ministru consideră că acesta ar fi putut susține mai mult școala.

proteste profesori

„Nu ai cum să mulțumești pe toată lumea, iar aceste măsuri economice și sociale afectează oamenii în mod diferit. Unii sunt mai puternic loviți, în special cei vulnerabili: persoanele cu pensii mici, vârstnicii și cei care nu mai au posibilitatea să muncească pentru a-și suplimenta veniturile. Studenții care vor să învețe se confruntă, de asemenea, cu dificultăți majore. Este greu să studiezi la cel mai înalt nivel și, în același timp, să muncești pentru a te întreține. Când am fost rector, am urmărit acest fenomen: la o facultate unde ultima medie de admitere era peste 9,20–9,30, după ce studenții se angajau, mediile lor coborau sub 7. Aceasta este o experiență directă care arată cât de dificil este să îmbini munca cu performanța academică. Toate aceste măsuri extrem de dure generează nemulțumiri profunde”, a declarat Ecaterina Andronescu.

Atât profesorii cât și elevii sunt afectați

„În învățământul preuniversitar, atât profesorii, cât și elevii sunt afectați. Profesorii sunt nemulțumiți pentru că li s-a crescut numărul de ore, ceea ce, practic, echivalează cu o diminuare a salariului — muncesc mai mult pentru aceeași plată. Faptul că s-a început cu sistemul de învățământ a amplificat frustrarea. Poate că, dacă nu existau alte soluții, ar fi fost justificat să se ajungă și acolo, dar ordinea și maniera în care s-au luat aceste măsuri vor lăsa urme adânci, irecuperabile, pentru cei care se află acum în sistemul educațional.”

Daniel David, ministrul Educației

Ministrul ar fi putut susține mai mult școala

„Ministrul ar fi putut susține mai mult școala. Din păcate, percepția din sistem este alta. Săptămâna trecută am fost într-un liceu mare din Bacău și am discutat cu mulți profesori — nu i-am provocat eu, au venit ei să-mi spună cât sunt de nemulțumiți. Încerci să nu amplifici nemulțumirea, dar este evident că oamenii se simt abandonați, fără sprijin. Tocmai de aceea, cadrele didactice au fost printre primele afectate de aceste măsuri drastice.” a adăugat Ecaterina Andronescu.

De la an la an, învățământul pare să se degradeze tot mai mult

„De la an la an, învățământul pare să se degradeze tot mai mult. Se observă o scădere constantă a mediilor, pentru că mulți studenți trebuie să lucreze, dar și o reducere a concurenței pentru admiterea la facultăți. Promoțiile devin tot mai mici. Dacă fac o comparație în timp, în generația mea existau aproximativ 330.000 de absolvenți de liceu. În primul meu mandat de ministru erau 237.000 într-o promoție, iar anul acesta, la examenul de bacalaureat, s-au înscris sub 100.000 de elevi. Reducerea este drastică, iar de trei ani urmăresc acest fenomen cu îngrijorare. Mai mult, se nasc mai mulți copii ai românilor care locuiesc în afara granițelor țării decât în România. Este un semnal grav pentru viitorul țării. Dacă adăugăm și plecările continue, observăm cum aceste măsuri generează un nou val de migrație spre statele occidentale. Scăderea cifrei demografice înseamnă mai puțini elevi în școli, mai puțini tineri în universități și mai puține locuri de muncă ocupate de români.”

studenți

Pierderile din cei doi ani de pandemie nu pot fi recuperate

„Aceste politici ar fi trebuit gândite și din perspectiva declinului demografic, cu scopul de a-l opri, nu de a-l accelera. Este un subiect extrem de delicat, mai ales pentru că aceste măsuri vin după anii de pandemie. În 2020, 2021 și parțial în 2022, școlile au fost închise, iar multe nu au avut mijloacele tehnologice necesare pentru a face trecerea la învățământul online. În opinia mea, cel puțin un milion de elevi din totalul de două milioane și jumătate nu au făcut efectiv nicio zi de școală în cei doi ani de pandemie. Aceste pierderi nu mai pot fi recuperate. Ele se vor resimți pe termen lung, pentru că s-au pierdut competențe și abilități esențiale, iar efectele se vor reflecta inevitabil asupra economiei românești. Din păcate, există și situații în mediul universitar care accentuează aceste probleme. Am auzit de profesori care le spun studenților: «Dacă ești sărac, du-te la muncă.» Este o atitudine de neacceptat. Rolul profesorului este acela de a-l sprijini pe cel care vrea să învețe, de a-l ajuta să devină cea mai bună versiune a sa și de a găsi soluții acolo unde nu există resurse. În condițiile în care s-au suspendat bursele sociale, ar trebui măcar să se ofere un program mai flexibil pentru studenți.”

Un profesor trebuie să intre la clasă cu mintea liniștită

„Despre starea actuală a învățământului românesc, este greu de făcut o evaluare completă, pentru că sunt foarte multe aspecte de luat în calcul. Mi-aș dori, însă, ca sistemul să revină cât mai curând la situația de dinaintea acestor măsuri, pentru a reduce nemulțumirea generală.

Un profesor trebuie să intre la clasă cu mintea liniștită, să lase deoparte propriile probleme și să se concentreze doar asupra elevilor. Întreaga sa energie trebuie dedicată celor din fața lui, iar acest lucru devine foarte greu când există nemulțumire și presiune constantă. Cred că statul român trebuie să caute soluții care să nu împovăreze și mai mult categoriile vulnerabile — vârstnicii, elevii, studenții — care deja resimt din plin diminuarea resurselor. Aceasta este și îngrijorarea mea, dar și îndemnul pe care îl adresez celor aflați la guvernare. V-ați angajat prin jurământ, distinși guvernanți, să lucrați pentru binele poporului român. Găsiți soluții pentru a crește bunăstarea acestui popor — este parte din jurământul pe care îl depuneți, indiferent dacă sunteți parlamentari, membri ai Guvernului sau Președintele României“, a încheiat fostul ministru al Educației.