Escaladarea tensiunilor din strâmtoarea Ormuz pune sub semnul întrebării decizia BCE privind dobânzile

Noile confruntări dintre Statele Unite şi Iran şi creşterea accentuată a preţului petrolului au readus în discuţie decizia Băncii Centrale Europene (BCE) privind dobânzile, care urmează să fie anunţată săptămâna viitoare.

Investitorii îşi reevaluează aşteptările înaintea şedinţei de politică monetară din 22 iulie, după ce scumpirea petrolului a redus probabilitatea ca BCE să menţină dobânzile neschimbate.

Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, a declarat că reluarea conflictului din Orientul Mijlociu şi noua creştere a preţurilor la petrol arată că situaţia rămâne ”extrem de volatilă”, iar nivelul de incertitudine este foarte ridicat.

”Este recomandabil să acţionăm cu prudenţă, dar şi cu hotărâre atunci când este necesar. Politica monetară va rămâne vigilentă”, a afirmat Nagel.

După ce a redus dobânda-cheie de patru ori în prima jumătate a anului 2025, de la 3% la 2%, BCE şi-a schimbat direcţia în luna iunie şi a majorat dobânda pentru facilitatea de depozit cu 0,25 puncte procentuale, până la 2,25%, ca reacţie la accelerarea inflaţiei provocată de scumpirea energiei.

Inflaţia din zona euro se apropiase anterior de ţinta de 2% a BCE, însă războiul cu Iranul a împins-o până la 3,2% în luna mai. Estimările preliminare arată că în iunie inflaţia a încetinit la 2,8%, deşi preţurile energiei au fost cu 8,7% mai mari decât în urmă cu un an, iar inflaţia de bază s-a situat la 2,4%.

Creşterea recentă a cotaţiilor petrolului a reaprins însă temerile privind inflaţia. Contractele futures pentru petrolul Brent cu livrare în septembrie au depăşit 85 de dolari pe baril, după ce în urmă cu doar o săptămână se tranzacţionau în jurul valorii de 70 de dolari.

Evoluţia preţului petrolului este deosebit de importantă pentru economia zonei euro, care şi-a acoperit 57% din necesarul de energie din importuri în 2024, potrivit datelor Eurostat.

În acelaşi timp, membrii BCE încearcă să evite o înăsprire excesivă a politicii monetare, în condiţiile în care economia zonei euro s-a contractat cu 0,2% în primul trimestru al anului 2026, iar o nouă majorare a dobânzilor ar putea accentua riscul unei recesiuni, potrivit news.ro.