Eşti muşcat de câine? Nu intra în panică: iată câteva sfaturi!

Halichidis: Sunt în jur de 2-3.000 de plăgi muşcate pe an

Câinii, cei mai buni prieteni ai omului. Ne place să ne jucăm cu un căţeluş, să ne plimbăm prin parc cu el şi să facem diverse activităţi, însă pe de altă parte muşcătura unui câine poate constitui o problemă, în special când eşti muşcat de un câine fără stăpân. Anul trecut, la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Constanţa s-au prezentat 2654 de persoane după ce au fost muşcaţi, de diverse animale, nu numai de câini. Anul acesta, la acelaşi spital s-au prezentat 400 de persoane pentru a primi vaccin antirabic. În luna ianuarie spitalul a înregistrat 164 de persoane, în februarie 137, iar în luna martie 99 de cazuri.

Din fericire, la categoria plăgi muşcate nu există o epidemie, aşa cum am văzut că există cu gripa. Numărul de persoane muşcate este în general constant, şi anume 2-3.000 pe an. Managerul Spitalului de Boli Infecţioase, dr. Stela Halichidis, a vorbit despre problemele cu care se confruntă referitor la vaccinul antirabic, de unde face aprovizionarea şi ce va fi în viitor în legătură cu acest subiect. "În fiecare an sunt cam acelaşi număr de plăgi muşcate, noi asigurăm profilaxia antirabică pentru tot arealul, tot judeţul. Şi pentru acest vaccin antirabic se cheltuiesc destule fonduri din bugetul spitalului, sunt în jur de 2-3.000 de plăgi muşcate pe an. Vaccinul este scump, dar şi serul antirabic este şi mai scump, până acum procuram de la Institutul Cantacuzino, mai puţin anul trecut, deci până acum doi ani. De anul trecut îl procurăm de la Pasteur din Franţa şi este şi mai scump, plus că au existat discontinuităţi în aprovizionare indiferent de că noi am făcut comanda, dar ei nu au putut să asigure conform cerinţelor. Nu ştiu ce va fi anul acesta, ar fi bine aşa cum se aude să se reanimeze institutul Cantacuzino, pentru că erau produse de foarte bună calitate. Personal am fost şi am văzut cum au linia de producţie, cred că era foarte în regulă cu producţia de vaccinuri. Aceşti bani pe care noi îi consumăm din bugetul spitalului pentru o problemă de sănătate publică ce nu ar trebui să ne privească doar pe noi. Suntem doctori şi trebuie să ne privească sănătatea omului, dar deja sănătatea publică ar trebui să intereseze pe cei mai mari decât noi. Ne descurcăm ca şi până acum, nu ştiu ce va fi în viitor, de unde ne vom aproviziona. Noi nici nu ştim ce buget vom avea anul viitor, oricum din câte se pare va fi mai mic", a declarat, pentru "Replica", managerul Spitalului de Boli Infecţioase, dr. Stela Halichidis.

Ce se întâmplă când eşti muşcat de un câine?

Pentru a nu ne alarma degeaba, sunt câteva lucruri pe care ar trebui să le luăm în considerare atunci când suntem muşcaţi de un câine sau oricare alt animal. Spre exemplu, dacă eşti muşcat în oraş, riscul de a contacta rabie este destul de mic, deoarece în oraş nu există rabie. Pe de altă parte, dacă eşti muşcat în zone limitrofe ale oraşului sau în pădure, lucrurile stau cu totul altfel şi trebuie să te prezinţi de urgenţă la spital. Pe lângă asta, contează extrem de mult şi locul în care ai fost muşcat, deoarece cu cât eşti muşcat mai aproape de cap, cu atât pericolul de a contacta virusul rabiei este mai mare, întrucât virusul se duce la creier. "În momentul în care un pacient este muşcat, depinde de aria în care se află. În general, în România nu există rabie în oraşe, există rabie eventual în păduri sau zonele limitrofe de aceea contează foarte mult de locul în care a fost muşcat pacientul. Dacă a fost muşcat în oraş nu este un mare risc, dacă a fost muşcat undeva în pădure sau prin Mangalia, unde au mai fost semnalate cazuri de rabie, ar putea fi o problemă. Contează locul unde se află pacientul, contează şi locul de unde este muşcat, pentru că plăgile cu cât sunt mai aproape de cap cu atât sunt mai periculoase, datorită faptului că virusul rabiei se duce la creier. Este o boală cu o evoluţie mai îndelungată, deci dacă pacientul este muşcat la picior considerăm că ar fi mai puţin periculoasă decât o plagă la mâini sau la cap şi cu cât este mai adâncă, cu atât este mai periculoasă. De aceea, în fiecare situaţia în parte, medicul de gardă care trebuie să vadă şi aceşti pacienţi ia atitudinea corespunzătoare. Una este să te muşte un câine din oraş, care poate fi şi supravegheat şi nu mai este nevoie ca pacientul să fie vaccinat antirabic, se asigură doar profilaxia antitetanică şi toaleta plăgii, dacă este muşcat de o vulpe sălbatică, se instituie toate măsurile, inclusiv ser antirabic, datorită faptului că imunitatea după vaccin nu se instituie imediat, trebuie să treacă minimum 10 zile până la instituire. În perioada în care el ar fi descoperit din punct de vedere al asigurării protecţiei se face acel ser antirabic", a mai adăugat, pentru "Replica", dr. Stela Halichidis. O soluţie, destul de bună, este ca proprietarii de animale să suporte cheltuiala vaccinului dacă animalul în cauză muşcă o altă persoană. În acest moment spitalul este cel care suportă cheltuiala atunci când animalele care au stăpân muşcă alte persoane. "Sunt o mare iubitoare de animale, dar cred că pentru animalele care au stăpân cumva această cheltuială nu ar mai fi trebuit să fie suportată de către spital, ci de către proprietarii respectivi. Până una alta, noi le acordăm toată asistenţa. Dacă este un câine cu stăpân, ar trebui stăpânul să plătească toate cheltuielile legate de asigurarea profilaxiei antirabice", a conchis dr. Stela Halichidis.

Sorin HULUBEI