Europarlamentarii PSD, PNL și PMP au părăsit sala la moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen. Video

Joi 10 iulie în Parlamentul European s-a supus la vot moțiunea de cenzură depusă de europarlamentarul  Gheorghe Piperea împotriva președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Ultima moțiune de cenzură împotriva unui președinte al Comisiei Europene a fost depusă în anul 2014. Evident că votul de joi a fost unul pur politic dar care a reprezentat un semnal de alarmă atât pentru președinta Comisiei Europene cât și pentru partidele care au făcut scut împotriva ei. Moțiunea nu a avut sorți de izbândă și Ursula von der Leyen rămâne în continuare la conducerea Comisiei Europene. Interesant este că 11 parlamentari ai PSD, PNL și PMP au părăsit sala în momentul votului și doi deputați de la UDMR s-au abținut. Europarlamentarul Claudiu Târziu a declarat că acesta a fost un prim exercițiu democratic din Parlamentul European și că ieșirea din sală a 167 de eurodeputați reprezintă un adevărat semnal de alarmă pentru actuala conducere. Claudiu Târziu mai spune că cei care au votat împotriva moțiunii provin din partide care se află la guvernare în țările lor și le-a fost teamă că le vor fi blocate fondurile europene.  

Claudiu Târziu

Moțiunea împotriva Ursulei von der Leyen a eșuat

După 11 ani de liniște, Parlamentul European a fost supus joi 19 iulie 2025 un test democratic: moțiunea de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Moțiunea a fost inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea și a avut ca scop scoaterea la iveală a unor documente secrete despre cumpărarea de vaccinuri anti-covid.

 Video 1:

„A fost primul punct pe ordinea de zi: votul asupra moțiunii de cenzură îndreptate împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Așa cum știți, această moțiune a fost inițiată de colegul nostru, Gheorghe Piperea, și susținută de alți aproximativ 70 de eurodeputați, printre care m-am numărat și eu, evident. Colegii încă nu erau pregătiți când președinta Parlamentului a dat comanda de vot. Nu ajunseseră toți în sală, a fost un pic de agitație și momentul s-a prelungit, dar votul a fost implacabil până la urmă, pentru că doamna von der Leyen este susținută de o majoritate – așa cum știm – largă, deși alcătuită foarte ciudat din punct de vedere ideologic. Pe de o parte este PPE, pe de altă parte S&D, adică socialiștii, și lângă ei vin ecomarxiștii, care își spun ecologiști, împreună cu cei de la extrema stângă, The Left. În aceste condiții, doamna Ursula a fost apărată prin votul a 360 de eurodeputați. Doar 175 dintre noi am votat împotriva ei, deci pentru moțiunea de cenzură”, a declarat eurodeputatul Claudiu Târziu.

Ursula von der Leyen

Unii eurodeputați au primit ordine din țările lor să se retragă de la vot

Interesant este faptul că 167 de eurodeputați au părăsit sala plenului în momentul votului, printre aceștia numărându-se și 11 eurodeputați români de la PSD, PNL și PMP.  

„167 de eurodeputați au lipsit deliberat, ca să nu își exprime nicio poziție. Printre aceștia s-au numărat și 11 eurodeputați români. Restul? 12 au votat împotriva moțiunii, deci în favoarea Ursulei, 8 am votat pentru moțiune și împotriva Ursulei, iar alți doi, de la UDMR, s-au abținut. Domnul Voiculescu și domnul Barna au votat probabil din convingerea că e bine să o avem pe Ursula în continuare la conducere.

Parlamentul European vot la moțiunea de cenzură

Este, totuși, un semnal de alarmă, că, iată, se poate. Este un prim pas important, având în vedere că, în ultimii 10 ani, nu a fost depusă nicio astfel de moțiune de cenzură. Este un semnal politic puternic și pentru că, din noiembrie, de când a fost realeasă la conducerea Comisiei Europene, doamna von der Leyen a pierdut 41 de voturi. Atunci au fost cu 41 de eurodeputați mai mulți care au susținut-o pentru un nou mandat.

Video 2:

Acum i-a scăzut sprijinul în mod evident și, chiar dacă unii nu au vrut să se poziționeze, asta nu înseamnă că n-ar fi votat moțiunea. Însă partidele lor nu le-au permis să facă acest lucru, pentru că sunt partide aflate la guvernare în țările de unde provin și au nevoie de o relație bună cu Comisia și cu președinta Comisiei. Din acest motiv, au considerat că e mai bine să lipsească de la vot”, a mai spus Claudiu Târziu.