Evoluția tacticilor de manipulare a informației în era digitală, analizată într-o dezbatere la Parlamentul European

Experți în securitate informațională, tehnologie și politici europene au analizat marți, într-o dezbatere la Bruxelles, evoluția tacticilor de manipulare a informației și a ingerințelor străine (FIMI). Evenimentul, intitulat 'Integritatea alegerilor și interferența străină în România, Moldova și Polonia. Există o modalitate mai bună de a ne proteja democrația?', a abordat atât dimensiunea tehnologică a fenomenului, cât și răspunsul instituțiilor europene, noile reglementări și politicile menite să contracareze această amenințare.

Organizată de eurodeputații români Dan Barna, Nicu Ștefănuță, Andi Cristea și Daniel Buda, în cadrul sesiunii de lucru a Parlamentului European din 8-10 decembrie, reuniunea, structurată pe două paneluri de discuție, a adus la aceeași masă experți și jurnaliști de investigație din mai multe state, precum și reprezentanți ai instituțiilor europene, între care Marco Giorello, șef de unitate în Direcția Generală CNECT a Comisiei Europene, și Filip Grzegorzewski, directorul Diviziei FIMI din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă.

O observare atentă a alegerilor care au avut loc în România, Portugalia, Republica Moldova și Polonia, a relevat faptul că există tactici și proceduri comune, bazate pe infrastructură și de natură sistemică. În aceste țări s-a observat o manipulare extinsă a sistemelor algoritmice de recomandare pe rețelele sociale, precum și problema recomandărilor de publicitate politică.

Modelul de afaceri al platformelor încurajează amplificarea conținutului de ură și ilegal, structurile de monetizare facilitând și recompensând conținutul polarizant promovat de algoritm, inclusiv pe fluxurile utilizatorilor care poate, inițial, nu ar fi văzut acest tip de conținut.

În pofida reglementării publicității politice la nivel UE, în vigoare din octombrie, și a faptului că Meta și Google au interzis publicitatea politică pe platformele lor, campaniile politice vor căpăta forme mai opace și mai greu de monitorizat.

O altă chestiune problematică este utilizarea înșelătoare a influencerilor politici, care operează într-o zonă foarte puțin reglementată.

În privința aspectului tehnologic a fost observat același modus operandi în alegerile europene în general, nu doar în România. Pentru o bună înțelegere trebuie studiat conținutul generat de Inteligența Artificială (AI), narațiunile false, rețelele transfrontaliere de troli și modul în care conturile realizează micro-țintire și influențarea bulelor de atenție. Promovarea narațiunilor nu se face doar prin videoclipuri false, ci și prin modificarea ușoară a dezbaterilor existente, așa cum s-a întâmplat în alegerile din SUA.

Fermele de troli sunt infractori cibernetici, actori în mare parte motivați financiar care vând acest tip de servicii de conturi false pe rețelele sociale crescând numărul de urmăritori și de aprecieri și promovând anumite narațiuni.

Conturi foarte active în dezbaterile politice dintr-o țară sunt create, de fapt, în străinătate. Un astfel de cont activ în dezbaterea politică electorală din România era creat în Serbia, în timp ce un cont pro-rus cu o narațiune puternic anti-Ucraina era bazat în Africa. Multe conturi și ferme se află în afara jurisdicției UE, în țări africane, precum Nigeria sau în Asia (Bangladesh, Nepal, Vietnam).

Soluția propusă pentru această situație constă în apărarea colectivă a UE prin schimbul de informații, consens digital unificat și abordarea acestei amenințări cu aceeași seriozitate cu care sunt tratate amenințările convenționale.

FIMI este un tip de război cognitiv, cu caracter subtil și imprevizibil, ce subminează guvernul unei țări și încrederea cetățenilor, instigați împotriva autorităților pe fondul unei încrederi foarte scăzute în mass-media tradiționale, așa cum este cazul în România.

Ceea ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din România în decembrie 2024 a fost rezultatul unei abordări inovatoare, în care conținutul generat de inteligența artificială, AI slop, conturi false bazate în Turcia și ferme de troli cu domenii rusești, instrumentalizarea credinței și a monetizării au jucat un rol important. Peste 100 de influenceri au obținut câștiguri importante manipulând pe TikTok, răspândind narațiuni de inducere a fricii, anti-Ucraina, pro-Putin, nostalgia comunistă, protocronismul, lupta dintre bine și rău.

Investigațiile privind site-uri care primesc fonduri impresionante din Rusia, de la persoane apropiate de Ministerul Apărării, au scos la iveală faptul că ele au beneficiat ani de zile de fonduri rusești printr-un mecanism inedit, care promova conținut extrem de sceptic față de argumente științifice. În luna dinaintea alegerilor, ele au obținut aproximativ cinci sute de milioane de vizualizări doar pe câteva site-uri din România.

Astfel, nu se urmărește întotdeauna promovarea de narațiuni particulare, ci crearea zgomotului care distruge conținutul online relevant și consolidarea anxietății în rândul populației, în colțurile cele mai întunecate ale internetului, unde platforme de publicitate sunt incredibil de active, pe platformele de jocuri de noroc, jocuri sociale, ezoterism sau pornografie. Utilizatorii ar trebui să aplice o regulă foarte populară în securitatea cibernetică și anume să nu dea click pe reclamele pop-up.

Promovarea acestui tip de conținut anxiogen la alegerile din România a determinat creșterea votului pentru figuri de extremă dreapta pe fondul lipsei de încredere în instituțiile românești și a încrederii scăzute în întreaga structură a UE. De asemenea, în România s-a observat că mare parte a dezinformării și a informațiilor false a fost răspândită prin grupuri de Facebook.

În dezbatere a fost evidențiat faptul că instituțiile UE trebuie să ia în considerare exemple care vin din afară, din țări precum R. Moldova, deoarece agresiunea Rusiei nu vizează doar o singură țară sau un singur grup de țări, ci democrația și instituțiile democratice.

În acest an electoral din R. Moldova cantitatea de banii investită de Rusia în utilizarea acestui tip de mijloace perturbatoare a fost complet fără precedent. Spre deosebire de alegerile parlamentare din 2021, când banii documentați ca fiind cheltuiți de Rusia au fost în jur de 12 milioane de dolari, în acest an Moscova a injectat aproape patru sute de milioane de dolari prin metode ilegale și nefaste pentru a deraia Chișinăul de pe drumul european. Aceasta evidențiază obiectivele pe care Rusia încearcă să le obțină prin aceste ample campanii FIMI.

Blocarea avansării europene a Chișinăului s-a făcut prin target-area instituțiilor democratice și discreditarea instituțiilor prin exploatarea vulnerabilităților socio-economice și de identitate deja existente. Rusia creează rar diviziuni complet noi într-o societate, întrucât știe să exploateze în mod eficient vulnerabilitățile existente.

Strategia Rusiei nu este una statică și rigidă, ci flexibilă și evolutivă, acționând organic, adaptându-se și dezvoltând anticorpi față de măsurile de contracarare. Un exemplu perfect în acest sens este evoluția tacticilor sale pe parcursul acestui an în R. Moldova, care au culminat în ziua alegerilor.

În privința ingerinței ruse în alegerile poloneze din 2025, constatările investigațiilor legate de FIMI au privit, în principal, operațiunea Doppelganger sau rețeaua Pravda. Cazul Poloniei este atipic, cu descoperiri privind rolul jucat de serviciul în limba poloneză al Radio Belarus, care, susțin cei care au investigat cazul, ar fi trebuit restricționat geografic. Narațiunile anti-refugiați au încercat să prezinte refugiații ucraineni ca amenințări teroriste sau ca alte riscuri de securitate. A fost subliniată luarea în serios a evaluărilor de risc și asigurarea că regulile de transparență sunt aplicate pentru a preveni abuzurile și vulnerabilitățile, citează Agerpres.