Executivul are 10 zile să umple conturile judecătorilor. Cum a eșuat încercarea lui Bolojan de a transforma un litigiu pierdut în conflict constituțional!

Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat joi, 15 octombrie, decizia definitivă în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind alocarea fondurilor necesare achitării restanțelor salariale din sistemul judiciar, estimate la 4,8 miliarde de lei. Pronunțarea a fost amânată de șapte ori, ultimul termen fiind stabilit pentru 8 octombrie.

Guvernul României

Guvernul și Ministerul de Finanțe, buni de plată

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a câștigat definitiv procesul cu Guvernul României și Ministerul Finanțelor privind asigurarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale restante ale personalului din instanțe.

Decizia pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal a ÎCCJ menține hotărârea Curții de Apel București și confirmă caracterul nelegal al conduitei autorităților executive, care nu au asigurat fondurile necesare executării obligațiilor de plată stabilite prin titluri executorii.

Înalta Curte de Casație și Justiție

„Statul nu poate recunoaște existența unei datorii prin propriile acte normative și, în același timp, să refuze asigurarea resurselor necesare executării acesteia. O asemenea conduită contravine exigențelor legalității, securității raporturilor juridice și autorității hotărârilor judecătorești definitive. Respectarea Constituției, a legii și a hotărârilor judecătorești definitive nu este condiționată de voința politică a Guvernului, de prioritățile conjuncturale ale puterii executive sau de opțiunile sale privind distribuirea resurselor publice“, potrivit ÎCCJ.

Instanța supremă urmează să soluționeze recursurile formulate de Executiv și Ministerul Finanțelor împotriva hotărârii Curții de Apel București din 5 mai 2026, prin care cele două instituții au fost obligate să asigure integral fondurile necesare plăților scadente în acest an. Litigiul privește executarea unor obligații salariale stabilite anterior prin hotărâri judecătorești și acte administrative, nu acordarea unor drepturi noi.

Dosarul a fost înregistrat la 30 martie, după ce Guvernul a decis reducerea sumelor alocate achitării restanțelor salariale, pentru a finanța pachetul de măsuri sociale propus de PSD.

Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare, inclusiv prin rectificare bugetară.

Instanța a stabilit un termen de executare de zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, sub sancțiunea unei penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Totodată, a aplicat celor două instituții o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare. Judecătorii au admis și cererea accesorie a Sindicatului Național al Grefei Judiciare Dicasterial, astfel încât procesul vizează inclusiv drepturile personalului auxiliar din Justiție.

CCR a respins sesizarea Guvernului privind existența unui conflict constituțional

Disputa dintre Executiv și instanța supremă a ajuns și la Curtea Constituțională, după ce Ilie Bolojan, în calitate de premier interimar, a sesizat CCR la 2 iulie, invocând existența unui conflict juridic de natură constituțională.

Bolojan a susținut că instanțele judecătorești nu au competența de a stabili repartizarea resurselor bugetare și că, prin hotărârea pronunțată, puterea judecătorească s-ar fi substituit Executivului și Legislativului.

Curtea Constituțională

La 7 octombrie, CCR a respins sesizarea ca inadmisibilă, arătând că mecanismul conflictului constituțional nu poate fi utilizat pentru contestarea unei hotărâri judecătorești.

Judecătorii constituționali au precizat că aspectele invocate de Guvern, inclusiv termenul de executare, penalitățile, caracterul urgent al cauzei și cererile procedurale, trebuie analizate prin căile de atac prevăzute de lege. Decizia CCR nu a soluționat fondul litigiului salarial, acesta rămânând în competența instanței supreme.

„Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor“, a transmis ÎCCJ.

Cum s-au acumulat restanțele de 4,8 miliarde de lei

Sumele revendicate provin din diferențe salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și acte administrative, unele obligații de plată fiind mai vechi de zece ani.

În 2023, ÎCCJ și Parchetul General au adoptat măsuri de majorare a salariilor cu 25%, în aplicarea unor soluții judecătorești privind salarizarea. O parte dintre plăți a fost eșalonată, acumulându-se restanțe.

În martie 2026, Ilie Bolojan a anunțat reducerea fondurilor destinate acestor obligații, pentru finanțarea unor măsuri sociale.

Ilie Bolojan

„Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți“, declara Bolojan la 19 martie.

ÎCCJ a contestat măsura, argumentând că obligațiile stabilite prin hotărâri definitive nu pot fi înlăturate prin modificarea priorităților bugetare. În schimb, Guvernul a invocat constrângerile financiare și atribuțiile constituționale ale Executivului și Parlamentului privind gestionarea fondurilor publice. Dacă recursurile vor fi respinse, Guvernul și Ministerul Finanțelor vor trebui să respecte obligațiile stabilite prin hotărârea definitivă, inclusiv termenul de executare și sancțiunile prevăzute pentru eventualele întârzieri.