Exploziv! Informații bombă despre posibila țintă pe care ar fi avut-o drona ucraineană în Portul Constanța (II). Video
Exploziv! Informații bombă despre posibila țintă pe care ar fi avut-o drona ucraineană în Portul Constanța (II). Video
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestExplozia dronei ucrainene de vineri 5 iunie de la Constanța ridică foarte multe semne de întrebare la care autoritățile statului nu au răspuns până în prezent. Putem spune că România a trecut la câțiva metri de o tragedie care putea schimba radical situația în ceea ce privește conflictul dintre agresorul Rusia și Ucraina. Mai grav este că autoritățile române nu au reușit să comunice eficient și coerent pe această temă, lăsând astfel loc de foarte multe interpretări. Interesantă este cronologia evenimentelor, cronologie din care lipsesc o serie de date. Este de înțeles că vorbim despre date sensibile pe care autoritățile doresc să le protejeze, însă când apar declarații care vin să întărească suspiciunile legate de lipsa unor elemente din narativul autorităților, atunci toate întrebările sunt mai mult decât legitime.
Portul Constanța și drona ucraineană care a explodat în dana 78 au fost „vedetele“ zilei în România. Agitația din jurul subiectului, informațiile venite pe surse, confirmate sau neconfirmate de autorități, ne-au arătat pentru a doua oară în doar 7 zile vulnerabilitățile instituțiilor statului în fața unei posibile agresiuni armate.
Drona căzută pe blocul din Galați pare să nu mai fie un simplu accident cauzat de „acțiunea kinetică“, așa cum spunea președintele Nicușor Dan. Ceea ce s-a întâmplat vineri, 5 iunie, în Portul Constanța este poate mult mai grav, chiar dacă nu au existat victime.
Momentul exploziei dronei ucrainene
Cronologia evenimentelor
Dar înainte de toate, dar mai ales de seria de întrebări la care nimeni nu a răspuns până acum, să vedem cum s-au desfășurat evenimentele din Portul Constanța.
- Ora 08:55 apar primele informații publice despre o dronă în portul Constanța;
- Ora 09:35 apar noi informații despre faptul că drona a fost identificată prima oară la ora 05:45;
- Ora 10:00 autoritățile române sunt înștiințate de autoritățile ucrainene despre pierderea a 4 drone din cauza bruiajului rusesc;
- Imediat după sesizare, echipe specializate din cadrul MApN, SRI și Poliția de Frontieră, s-au deplasat la fața locului. În jurul orei 10.25, a fost detectat un semnal de autodistrugere. Au fost luate măsuri urgente pentru evacuarea personalului angrenat în cercetare, închiderea zonei din port și pentru stabilirea unei zone de siguranță de 1 kilometru;
- 10:28 - drona a explodat. Explozia nu a fost controlată, drona intrând în modul de autodistrugere;
- 10:29 - a fost activat Planul Roșu de Intervenție la nivelul municipiului Constanța. Până în momentul de față nu au fost înregistrate victime;
- 10:32-11:30 - au fost efectuate 6 apeluri la numărul unic de urgență 112, care sesizau explozii sau cereau explicații;
- 10:45 – o navă comercială, aflată la 145 km (80 mile marine) Est Constanța, a observat două explozii puternice consecutive, la o distanță de 10 mile marine (18 km) față de aceasta;
Video 1:
- 10:54 - a fost ridicat Elicopterul SMURD CT pentru susținerea intervenției;
- 11:05 - polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, au observat o posibilă explozie în afara portului Constanța;
- 11:21 - a fost transmis mesaj RO-ALERT, evacuare zonă pe o rază de 1 km, în zona costieră a Portului Constanța;
- 11:29 - a fost transmis al doilea mesaj RO-ALERT, pentru județele Constanța și Tulcea, pentru asigurarea măsurilor de prevenție și îndepărtare de zona costieră, respectiv de informare în situația observării dronelor;
- 11:50 - a fost ridicat un al doilea elicopter din județul Tulcea pentru cercetare-observare pe toată zona de litoral;
- 13.50 – a fost începută evacuarea preventivă pentru următoarele zone: faleza Cazinoului, stațiunile Costinești (plaja), Vama Veche, Mamaia și toți operatorii economici din zona litoralului;
- 14:35 - a fost dezactivat Planul Roșu de Intervenție.
Potrivit autorităților de la Kiev, partea ucraineană a transmis informațiile necesare Forțelor Navale Române pentru a preveni eventuale victime în rândul populației civile. Ucrainenii susțin că incidentul s-a produs în timpul îndeplinirii unor misiuni în Marea Neagră.
„În timpul îndeplinirii misiunilor în zona operațională a Mării Negre, una dintre ambarcațiunile navale fără echipaj ale Forțelor Navale ale Forțelor Armate ale Ucrainei a pierdut controlul sub influența mijloacelor de război electronic ale inamicului și s-a regăsit în apropierea coastelor României. Forțele Navale ale Forțelor Armate ale Ucrainei au furnizat informațiile necesare forțelor navale ale României în scopul prevenirii pierderilor în rândul populației civile“, a transmis serviciul de presă al Forțelor Navale ale Forțelor Armate ale Ucrainei pe pagina de Facebook.
Informațiile au fost confirmate de ministrul Apărării, Radu Miruță, în cadrul unei declarații de presă, acestea fiind informațiile neoficiale.
Întrebările la care nimeni nu a răspuns
Tot ce v-am prezentat mai sus sunt informații oficiale prezentate de autorități, care însă au uitat, voit sau nu, să răspundă la o serie de întrebări. Prima dintre aceste întrebări este care a fost momentul exact al detectării dronei de către autoritățile române, oricare ar fi fost ele? Întrebăm acest lucru pentru că trebuie să vedem dacă timpul de reacție a fost corect și eficient.
A doua întrebare este ce s-a întâmplat de la momentul detectării dronei ucrainene până la momentul exploziei? Nimeni nu a vorbit despre ce au făcut autoritățile în aceste ore, în afară de decizia de a evacua zona.
A treia întrebare, și poate cea mai importantă, cum a reușit acea dronă ucraineană să intre în apele teritoriale românești, apoi în acvatoriul portuar și să ajungă în dana 78 fără a fi detectată și blocată de nimeni? Această întrebare este cea mai grea pentru autorități pentru că oricare ar fi răspunsul, ar însemna demisie, demitere.
Precizările Gărzii de Coastă, privind Sistemul Integrat de Supraveghere Maritimă și incidentul din Portul Constanța
Garda de Coastă a precizat că Sistemul Integrat de Supraveghere Maritimă — SCOMAR — funcționează în parametrii tehnici și operaționali pentru care a fost conceput, dezvoltat și integrat în activitatea Poliției de Frontieră.
SCOMAR este un sistem integrat de supraveghere maritimă, nu un radar singular și nu un sistem militar anti-dronă.
Acesta este destinat pentru implementarea funcțiilor de Gardă de Coastă, precum: controlul frontierei maritime, monitorizarea și supravegherea maritimă, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere. Sistemul a fost proiectat și optimizat pentru detectarea, identificarea și monitorizarea ambarcațiunilor și navelor de interes, în special a celor cu dimensiuni mai mari de 6 metri.
Traseul parcurs de drona maritimă
Incidentul din Portul Constanța privește o categorie tehnică diferită de ținte față de cele pentru care SCOMAR a fost proiectat și configurat operațional. Drona maritimă fără pilot identificată în port are caracteristici specifice unei platforme de dimensiuni reduse, cu profil de detecție foarte scăzut și amprentă radar redusă, diferite de profilul ambarcațiunilor și navelor pentru care sistemul este optimizat.
Înțelegem preocuparea publică generată de acest incident. În asemenea situații, cetățenii așteaptă ca statul să funcționeze coerent, prin toate instituțiile sale. Tocmai de aceea, evaluarea trebuie realizată pe ansamblul mecanismelor relevante: supraveghere, detecție, alertare, management al traficului naval, siguranță portuară, intervenție, ordine publică și cooperare interinstituțională.
În domeniul siguranței și securității maritime, statul acționează prin mai multe autorități, fiecare cu atribuții tehnice și operaționale stabilite prin lege. Ministerul Afacerilor Interne își exercită atribuțiile prin structurile sale competente și cooperează cu toate instituțiile responsabile pentru clarificarea elementelor relevante și coordonarea măsurilor necesare.
O situație tehnică și operațională complexă trebuie analizată pe baza datelor, a competențelor legale și a procedurilor aplicabile. Personalizarea responsabilității sau atribuirea selectivă a unor concluzii înainte de finalizarea evaluărilor instituționale poate crea confuzie publică și nu contribuie la consolidarea răspunsului statului.
Partea nevăzută și nespusă din explozia dronei ucrainene din Portul Constanța
Să trecem acum la partea nevăzută, la speculații și la declarațiile neoficiale și declarațiile unor oameni care au fost în mijlocul evenimentului din Portul Constanța.
Surse portuare au declarat pentru Replica de Constanța că înainte cu maximum 5 minute de momentul exploziei, autoritățile din România au fost înștiințate de autoritățile ucrainene că drona maritimă urmează să explodeze la 10.28, lucru care de altfel s-a și întâmplat.
„Cei care se aflau în perimetru au venit și au anunțat pe toți cei care mai erau acolo să plece imediat pentru că la ora 10.28 drona va exploda. Acesta a fost motivul pentru care nu au existat victime, ci doar pagube materiale”, au declarat sursele portuare.
Și acestea au continuat cu o serie de afirmații care vin la pachet cu un alt set de întrebări.
„Drona marină ucraineană avea o țintă precisă în Portul Constanța: depozitul de combustibil Oil Terminal. Acolo trebuia să ajungă. Din fericire, din cauza unor valuri a fost deviată și a ajuns în balizele de poluare de la cheiul ARSVOM. Elicea s-a blocat și drona a rămas acolo. Motoarele dronei aveau direcția înainte și erau turate la maxim. Mai mult, drona era dotată cu un sistem de senzori termobarici, motiv pentru care nimeni nu s-a atins de ea pentru că orice făcea acest lucru, drona marina exploda pe loc. De ce depozitul de combustibil? Pentru că se spune că pe acolo ajunge petrol rusesc cu acte din alte țări”, au spus aceleași surse.
Există un material video în care se pune cam același lucru dar și despre ținta reală a dronei.
„S-a lovit de barajul antipoluare și a rămas blocată acolo până la momentul exploziei. S-a încercat scoaterea ei. Nu s-a reușit și a explodat. Dacă se ducea 200 de metri mai jos bubuia toată Constanța. Acolo sunt depozitele de petrol. Aia trebuia lovită”, spune realizatorul materialului video.
Video 2:
În fața acestor informații, realizăm cât de aproape am fost de o adevărată tragedie pentru că dacă drona și-ar fi atins ținta am fi vorbit despre un dezastru.
Ce nu ne spun autoritățile din România? De ce nu ne spun? Dacă vom afla vreodată adevărul? Sunt alte întrebări la care toată lumea așteaptă răspunsuri.
Dar până la răspunsuri, pe care cu siguranță nu le vom primi, putem să facem și câteva speculații, pentru că autoritățile statului ne roagă să le facem prin lipsa lor de comunicare. Evenimentul din Portul Constanța vine în momentul în care ar fi trebuit să vorbim despre viitorul Guvern condus de Eugen Tomac. La asta mai putem adăuga și vizita președintelui Nicușor Dan la un eveniment în Muntenegru, comunicarea acestuia despre ce s-a întâmplat în Portul Constanța fiind una la distanță.
Mai putem să speculăm, coroborat și cu ancheta DNA a Șefului Statului Major al Armatei, că cineva chiar dorește debarcarea lui Gheorghiță Vlad, dar pe care se pare că nu îl poate da nimeni la o parte, având în vedere că el a fost în ședința CSAT în care s-a decis anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și știe toate amănuntele pe care le-ar putea face publice din postura de civil.
Sau cine știe, poate că se grăbește schimbarea unora de la Serviciile Secrete, unde știm că se duce un război între grupările care vor să aibă controlul total.
Și putem continua cu aceste speculații, și nu pentru că suntem conspiraționiști, ci pentru că autoritățile statului ni le oferă pe pâine.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
19° Constanța 



.jpg)












.jpeg_t.jpeg)


