Făgădău are POPRIRE pe conturi pentru NEEXECUTAREA unei hotărâri judecătorești

Primarul Constanței, Decebal Făgădău a fost obligat, în urmă cu doi ani, să plătească unui investitor din Constanța peste 800.000 lei. Motivul? Lipsa unui PUZ pentru un teren din cartierul Faleză Nord, necesar pentru construirea unui bloc cu 4 etaje, beneficiară fiind familia Nicolae din Constanța, proprietara terenului. Au fost demarate procedurile în vederea elaborării PUZ în conformitate cu documentația depusă de reclamant, însă nu a fost votat de Consiliul Local. Printr-o hotărâre definitivă, șeful administrației locale a fost obligat la plata unor sancțiuni pentru neexecutarea hotărârii, iar anul trecut ANAF a demarat procedurile de executare până l concurența sumelor de 419.010 lei, respectiv 415.095 lei.

Decebal Făgădău

În februarie 2019, ANAF i-a comunicat primarului Decebal Făgădău actele execuționale emise într-un dosar de executare, dar și titlul executoriu, prin care s-a stabilit în sarcina acestuia obligația de plată a sumei de 419.010 lei, respectiv 415.095 lei urmărită cu titlu de venituri din amenzi și 3915 lei urmărită cu titlu de cheltuieli de judecată. Actele executorii au fost contestate în instanță de către Decebal Făgădău, pe motiv că executarea silită demarată împotriva acestuia este nelegală. Creanța stabilită în sarcina acestuia este rezultată din sentința civilă nr.153/29.06.2018 pronunțată de Tribunalul Constanța, într-un dosar în care și-a îndeplinit obligațiile ce îi reveneau, mai exact introducerea unui PUZ pe ordinea de zi a Consiliului Local pentru aprobarea acestuia. Însă, aleșii locali nu au fost de acord cu proiect, fapt pentru care a fost respins. De altfel, acesta nu deținea funcția de primar la momentul pronunțării titlului executoriu, fiind ales în această funcție în luna iunie 2016.

Concret, sentința nr.153/29.06.2018 face referire la sancțiune neexecutare hotărâre, părți în dosar fiind Puiu Nicolae, în calitate de reclamant, și primarul și Consiliul Local, în calitate de pârâți. Instanța a admis cererea formulată de Puiu Nicolae și a dispus: obligarea primarului, în calitate de conducător al autorității publice, la plata amenzii de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi întârziere, stabilită prin sentința 1438/CA/2013, care se face ca venit la bugetul de stat, în cuantum de 415.095 calculată în perioada 14.04.2013-18.05.2018. De asemenea, primarul și CL au fost obligați la plata penalităților în cuantum, de 500 de lei pe zi întârziere, în cuantum de 469.500 lei, calculate în perioada 18.10.2015-18.05-2018.

Trecere în revistă a conflictului juridic care a condus la sancționarea primarului

Familia Nicolae din Constanța avea nevoie de elaborarea unui PUZ pentru un teren din cartierul Faleză Nord, necesar pentru construirea unui bloc cu 4 etaje. Geta și Puiu Nicolae, în calitate de proprietari ai terenului situat în Mr. Şofran nr. 24B-24C, în suprafață de 352 mp, au solicitat, în 2012, eliberarea certificatului de urbanism necesar construirii unui imobil cu patru etaje. Prin C.U. 1341/2012, cererea a fost respinsă sub pretextul că pentru terenul respectiv există interdicții temporare de construire până la elaborarea și aprobarea PUZ. Astfel, a fost deschisă o acțiune în instanță, în decembrie 2012, solicitând anularea hotărârii de respingere a certificatului de urbanism și obligarea Primarului Municipului la elaborarea PUZ în termen de 30 de zile și la obligarea Consiliului Local la aprobarea PUZ astfel elaborat, sub sancțiunea unei amenzi civile de 20%, obligarea la plata de daune în cuantum de 1000 EURO/zi întârziere. Decizia a rămas definitivă în 2015. Însă, hotărârea nu a fost pusă în aplicare. Fapt pentru care, reclamanții au depus o nouă acțiune în instanță, solicitând sancțiune pentru neexecutarea hotărârii. Între timp, administrația locală a elaborat PUZ-ul. Însă, prin sentința civilă din iulie 2016, Tribunalul a admis în parte cererea formulată de reclamantul și a obligat pârâții către reclamant la plata sumei de 500 lei pe zi de întârziere, cu titlu de penalități, până la executarea obligației. Împotriva acestei hotărâri, primăria Constanța a efectuat recurs, susținând că în mod greșit instanța a obligat pârâții din prezenta cauză la plata sumei de 500 lei/zi de întârziere cu titlu de penalități, începând cu data de 18.10.2015, ignorând faptul că la dosar a fost depus PUZ-ul. De precizat că PUZ-ul a ajuns în consiliu, în martie 2016, însă din cei 27 consilieri, unul a votat „pentru ”, iar restul s-a abținut. Numai că, reclamanții spun că PUZ ul a fost întocmit în baza documentației modificate, deși avea obligația de a elabora documentul conform documentației depuse de reclamant, astfel încât să confere acestuia dreptul de a edifica construcția propusă, privarea deliberată de acest drept echivalând cu lipsa unei executări eficiente a titlului executoriu. ”Simpla elaborare a PUZ-ului de către reclamant și nu de către debitorul obligației, nu echivalează cu îndeplinirea obligației - care presupune aprobarea si punerea lui în executare, astfel încât să producă efecte juridice și să stea la baza emiterii certificatului de urbanism si ulterior la emiterea autorizației de construire în vederea edificării imobilului urmărit”, au spus în instanță Geta și Puiu Nicolae. În februarie 2017, Curtea de Apel a respins r acțiunea primăriei. Din nou, hotărârea nu a fost respectată, fapt pentru care familia Nicolae s-a adresat instanței. În iunie 2018, Tribunalul i-a dat câștig de cauză, în sensul că a obligat Primăria Constanța, în calitate de conducător al autorităţii publice, la plata amenzii de 20 % din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, în cuantum de 415.095 lei, care se face venit la bugetul de stat, calculată pentru perioada 14.04.2013- 18.05.2018. De asemenea, primăria și consiliul local au fost obligate, în favoarea reclamanților, la plata penalităţilor în cuantum de 500 lei pe zi de întârziere, stabilite prin sentinţa civilă nr 13.07.2016 pronunţată de Tribunalul Constanţa – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal în dosarul nr 2584/118/2016 definitivă prin decizia civilă nr 132/CA/13.02.2017, în cuantum de 469.500 lei, calculată pentru perioada 18. 10.2015 – 18.05.2018. Instanța a motivat faptul că, justificarea primăriei privind votul exercitat de către consilier sau lipsa altor acte nu poate justifică nesocotirea unei hotărâri judecătorești ce se impunea fi adusă la îndeplinire prin orice modalitate. Și această decizie a fost contestată de primăriei, însă recursul a fost respins.

EXECUTAREA, ANULATĂ! Motivarea hotărârii

În urma înființării popririi instituită în dosarul de executare, Decebal Făgădău a contestat executarea în instanță în martie 2019, reușind astfel, să anuleze toate actele de executare, cât și titlul executoriu. „Admite contestaţia, anulează somaţia, titlul executoriu, adresa de înştiinţare privind înfiinţarea popririi, somaţia, titlul emise în dosarul de executare. Obligă intimatul la plata către contestator a cheltuielilor de judecată în cuantum de 3000 lei reprezentând onorariu avocat”, se arată în minuta Judecătoriei din 31 ianuarie a.c.

Din documentele depuse la dosar, instanța a reținut că amenda fost aplicată Primarului Municipiului Constanța, acesta având calitatea de debitor. Potrivit motivării instanței, publicată pe site-ul de Jurisprudență Românească, funcția primarului este exercitată de-a lungul timpului de persoane fizice, alese în condițiile legii, pentru o perioadă determinate de timp, fără a se face confuzie între primar, ca autoritate executive a administrației publice locale, și persoana fizică ce exercită funcția publică de primar. În cauză, obligația de plată a amenzilor revine Primarul Municipiului Constanța, ca autoritate a administrației publice locale, și nu numitului Decebal Făgădău, persoana fizică ce exercită la momentul sancționării cu amendă funcția publică. ”În cazul de față, subiect al executării silite ce formează obiectul dosarului de executare, este persoana fizică Decebal Făgădău, concluzie care se desprinde atât din mențiunile titlului executoriu, cât și ale somației, unde este identificat cu codul numeric personal. În baza considerentelor expuse anterior, constatând că persoana fizică supusă executării silite nu are calitatea de debitor al creanței fiscale executate, instanța va admite contestația la executare și va anula somația, titlul executoriu , adresa de înștiințare privind înființarea popririi emise în dosarul de executare”, au motivat magistrații.

Precizăm că decizia pronunțată pe 31 ianuarie a.c. nu este definitivă. Totodată, menționăm că pe rolul instanței mai sunt alte procese prin intermediul cărora Făgădău încearcă să obțină anularea unor acte executării.

Mirela PASCAL