FĂGĂDĂU se LAUDĂ cu proiectul imobiliar FIN.CO.GE.RO - o pierdere de 14 milioane de euro pentru Primăria Constanța
FĂGĂDĂU se LAUDĂ cu proiectul imobiliar FIN.CO.GE.RO - o pierdere de 14 milioane de euro pentru Primăria Constanța
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestÎn ultima emisiune televizată din campania electorală, primarul Decebal Făgădău s-a lăudat pe un post local cu investițiile străine pe care le-a atras în oraș. El s-a lăudat cu cartierul Santa Marina Bay construit de compania italiană Fincogero în zona Faleză nord. În același context Făgădău a explicat că afacerea a generat fost multe litigii cu Primăria dar el ar fi rezolvat situația. Afacerea Fincogero-Santa Maria Bay este de fapt o rușine pentru administrația constănțeană care în prezent plătește 14 milioane de euro către Fincogero după ce avocații primăriei au pierdut un proces din prostie sau incompetență cu investitorul italian. Cel mai elegant cartier de pe faleza constănțeană este fără doar și poate Santa Maria Bay.
Pierdere de peste 14 milioane de euro la bugetul local
În anul 1999, Romeo Nunzio, împuternicit al firmei italiene Fincogero, a ajuns la Constanța și în împrejurări necunoscute l-a cunoscut pe fostul primar Gheorghe Mihăieși. Din această relație a rezultat un lung litigiu cu Primăria Constanța și un cartier de vile construit, în final, pe banii primăriei de italieni. Inițial era vorba de un proiect de dezvoltare a unor zone cu deschidere la mare (Faleza Nord și Strada Mihai Eminescu). În PUG- ul de atunci, care încă este valabil, nu era prevăzut un astfel de cartier, se puteau face doar câteva vile, iar în rest era vorba de parcuri și alei. La începutul anului 2000, prin două Hotărâri de consiliu local respectiv 75 și 76 au fost aprobate concesionarile a două terenuri, unul de 10650,05 mp în zona Mihai Eminescu (mai exact între Spitalul Militar și capătul Nordic al Străzii Mihai Eminescu) și o altă suprafață de 51870,79 mp în zona unde a fost construit Santa Marina Bay, către firma Fincogero.
Gheorghe Mihăieși
Cu câteva zile înainte de încheierea mandatului, fostul primar Gheorghe Mihaieși a încheiat contractele de concesiune nr. 38134, din 15.06.2000 având ca obiect suprafața de 51870,79 mp în zona Faleză Nord și Contractul de concesiune nr. 38133, din 15.06.2000 având ca obiect suprafața de 10620,05 mp în zona Mihai Eminescu. Contractele de concesiune aveau drept scop amenajarea terenurilor și nu construirea de blocuri ori vile. Noua conducere a administrației locale, condusă de Radu Mazăre, a refuzat să predea amplasamentele și implicit să emită autorizații de construire, motiv pentru care FINCOGERO s-a adresat instanțelor de judecată.
Autoritatea locală, în loc să-și decline competența, întrucât terenul constituia domeniul public al statului, și-a arogat dreptul de proprietate privată, încălcând astfel prevederile Constituției ROMANIEI, ale Legii 107/1996 (legea apelor), Legea 213/1998 privind proprietatea publică, Legea 18/1991 a fondului funciar, Legea 597/2001 și multe alte acte normative. Mai concis, falezele aparțin doar domeniului public al statului, iar primăria nu putea nici măcar concesiona acest teren. Astfel terenul cuprins în contractul de concesiune nr. 38133/2000 în suprafață de 10620,05 mp (terenul avea destinația de FALEZĂ) a fost atribuit în compensare unor persone deși făcea obiectul unei concesiuni.
Acesta făcea obiectul cercetărilor din dosarul Retrocedărilor. Autoritatea locală și FINCOGERO nu ajunseseră la nici o înțelegere nici pentru terenul de 5 hectare, însă după luna octombrie 2008, când DOSARUL RETROCEDĂRILOR a fost trimis în judecată de procurorii DNA, s-a ajuns la o înțelegere deoarece la data de 28.05.2009 FINCOGERO a amenajat terenul și a purces la construirea de fundații pentru vilele ce aveau să fie ridicate. În contractul semnat de Primăria Constanța cu Fincogero, autoritatea locală se angaja să realizeze toate lucrările de infrastructură din zonă cu tragerea utilităților, iar italienii să consolideze coasta și să construiască câteva vile și un parc. Contractul cu numărul 38.133 avea ca obiect concesionarea terenului din suprafaţă de 51.870,79 mp, în zona Faleză Nord, iar contractul cu numărul 38.134 avea ca obiect concesionarea unui teren în suprafaţă de 10.620,05 mp, în zona Mihai Eminescu, așa cum am mai arătat, doar că ultimul dintre terenuri avea deja probleme.
Litigiu din care municipalitatea plătește 15 milioane de euro către Fincogero
Contractul inițial de Concesiunea se poate pune în sarcină lui Mihăeși, dar a fost continuat de administrația ulterioară. Ca să dreagă busuiocul, Primăria condusă la acea vreme de Radu Mazăre, a făcut ulterior o alipire. Terenul care a intrat efectiv în posesia FINCOGERO este de 81348 mp, cu 29378 mp mai mult față de suprafața concesionată inițial pe primul amplasament (51870,79 mp). Suprafața în plus reprezintă o compensare pentru litigiul generat pentru concesiunea din 2000 din Mihai Eminescu (care oricum nu putea fi retrocedat deoarece fusese deja atribuit prin alte metode tot ilicite). Alipirea s-a făcut prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 258/23.04.2009.
Ulterior, prin încălcarea tuturor legilor cu referire la emiterea de autorizații, primăria a emis mai multe autorizații de construire, unele fiind atacate în contencios chiar de către Prefectura Constanța. Pentru a merge și mai departe cu abuzul, PRIMĂRIA CONSTANȚA a înscris o suprafață de 98182 mp (9,82 ha) care constituia Domeniul public al Statului . Pentru pierderea urmelor au procedat ulterior la alipirea nr. cadastrale atribuite în anul 2000, și apoi au procedat la dezmembrarea imobilelor pentru tot atâtea vile câte au construit. Pentru a duce în derizoriu problema de fond și anume aceea de intrarea în posesie a unui teren care constituia domeniul public al statului, autoritatea locală, probabil la înțelegere cu FINCOGERO, a intrat înt-un joc interesant atacându-se reciproc în instanță.
Sentințe judecătorești pe bandă rulantă
Dovada acestei afirmații sunt SENTINȚELE date de instanțele de judecată. Fincogero a generat o serie de procese civile care s-au încheiat în 2006 cu o decizie definitivă și irevocabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție în favoarea italienilor. Primăria Constanța trebuie să plătească acum peste 14 milioane de euro. De fapt itaienii au construit un cartier pe banii constănțenilor pe care acum il vând cu milioane de euro. Cam cu asta se laudă Decebal Făgădău! Cum s-a ajuns aici. În 2008 cei de la Fin.Co.Ge.R.O. s-au apucat de construit, iar primăria nu a reușit să-și onoreze obligațiile, adică nu au asigurat utilitățile și căile de acces. Italienii le-au construit pe banii lor și după s-au îndreptat împotriva primăriei. În cei aproape zece ani de procese au avut loc mai multe negocieri între cele două părți dar nu s-a ajuns la nicio soluție de compromis. După realizarea mai multor expertize și a altei hotărâri a judecătorilor, Primăria Constanța are să plătească ca despăgubiri firmei Fincogero. În 2012, Curtea de Apel Constanţa a dispus „eşalonarea plăţii din titlul executoriu” pe o perioadă de 15 ani, în rate anuale egale, începând cu anul 2013, până cel târziu 30 decembrie ale fiecărui an, fiind vorba de suma de 14.255.558,817 euro, sumă ce va fi achitată la cursul BNR din data plăţi. Ulterior italienii au concesionat creanța către societatea House 3000 Real Estate Investment SRL. Între timp și-au mai încercat norocul în instanță solicitând despăgubiri de ordinal sutelor de milioane de euro dar pe acestea le-au pierdut. Prinzând gustul construcțiilor în zone foarte bune, italienii au intrat și în posesia parcării situate pe maulul lacului Siutghiol, în zona Cazino din Mamaia unde urmează să construiască un complexul tursitic Le rose de Lago P+8-9E! Autorizația le-a fost emisă în 2019, de Decebal Făgădău.
Cam astea sunt afacerile imobiliare girate de Decebal Făgădău. În loc să facă plângeri penale pentru ultimile abuzuri ale lui Mazăre în această speță și să oprească acțiunile civile a preferat să închidă ochii și să continue afacerile imobiliere cu firma care face profituri de milioane din combinațiile lui Radu Mazăre.
Andreea POPA
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News