Falimentul City Insurance (IV). Uriașa notă de plată a escrocheriei: Dobândă de 23 milioane € la un împrumut fals

Falimentul City Insurance. O escrocherie cu conturi false și milioane de euro inexistente a rezistat timp de patru ani doar din cauza unor înalți funcționari ai statului. Care primesc salarii grase și închid ochii atunci când li se cere.

Dan Odobescu

La începutul anului 2021 s-a descoperit falsul în legătura cu existența contului City Insurance SA de la Axion Swiss Bank, dar și lipsa banilor declarați care acopereau indicatorii financiar. Era o țeapă de tip Bancorex de la începutul anilor ′90 despre care nu credeam că mai era posibilă în anul 2017.

Cazul City Insurance seamănă cu cazul Wirecard din Germania, unde auditorii nu au descoperit decât după câțiva ani și schimbarea auditorului financiar inexistența unui cont și fonduri de câteva miliarde de euro. Fostul director executiv al Wirecard, care a condus compania de plăți a început în decembrie 2022 să fie judecat pentru fraudă în urma unui scandal care a zguduit politica germană. Fostul director general Markus Braun, în vârstă de 53 de ani, care se află în arest preventiv de la arestarea sa în 2020, și alți doi directori ai fostei companii de top se confruntă cu acuzații, inclusiv de fraudă și manipulare a pieței, care ar putea duce la o pedeapsă cu închisoarea de până la 15 ani pentru fiecare dintre ei, dacă vor fi condamnați. La noi este o tăcere totală, deși frauda de la City Insurance este mai mult decât evidentă!

Toamna anului 2020 și exercițiul de evaluare a activelor City Insurance

City Insurance nu accepta  că auditor decât pe Delloite Audite SRL, care luase în calcul de fiecare dată contul fals de 50 milioane de euro, deci era numai bun pentru un nou audit. Prosteala trebuia să meargă mai departe, cu complicitatea ASF. Numai că, din păcate pentru City Insurance și din fericire pentru asigurați, condițiile exercițiului nu permiteau un auditor cu care să fi avut contracte în ultimii 5 ani să mai facă evaluări. Responsabilii City Insurance au atacat în instanța decizia ASF de stabilire ca auditor pe KPMG, numai că a fost respinsă de instanță, iar City s-a văzut obligată să accepte KPMG.

La începutul anului 2021 s-a demarat evaluarea activelor și nu a durat mult până când auditorii și-au făcut treaba. Au venit la ASF cu vestea (deranjantă pentru unii vicepreședinți și Direcția de Control și Supraveghere) că, în realitate, nu exista contul de la Axion Swiss Bank. Acesta crescuse precum Făt-Frumos în extrasele de cont false, ajungând la valoarea de 125 milioane de euro Bani de Monopoly, pentru prostit fraierii de la ASF.

Cum au descoperit auditorii falsul? Într-un mod banal!

Primiseră de la City Insurance o adresa de email despre care se susținea că aparține Axion Swiss Bank și atunci când au întrebat în legătura cu soldul City Insurance din cont au primit un răspuns mult prea prompt. Într-o oră! De obicei băncile străine răspundeau după un timp mult mai îndelungat.

Suspiciunea i-a determinat pe cei de la KPMG să verifice adresa de email și au constatat  că era diferită de cele folosite în mod uzual de Axion Swiss Bank. O verificare la Departamentul IT a ip-ului după care s-a răspuns la email a arătat că adresa de email se afla în afara Europei. Aceste suspiciuni au fost comunicate ASF.

Practic, din martie 2021, ASF a avut primele semne de întrebare cu privire la inexistența contului și a banilor. Împinși de la spate de semnalele KPMG, au demarat verificările necesare, au apelat la autoritățile europene – Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) și la Autoritatea Federală din Elveția care le-a răspuns după mai bine de o lună și jumătate, mai precis în aprilie.

Elevțienii dau vestea: contul e fals!

Instituții unde trebuiau să întrebe din start, dar au refuzat să o facă. Ce scriau elvețienii? Că după ce au făcut propriile investigații, la banca respectivă din Elveția nu există acel cont pe numele City Insurance. Nu existau deci nici cei 125 de milioane de euro, mai mult scriau negru pe alb că  Axion Swiss Bank nu a avut vreodată o relație cu această societate din România.

Mai mult, au indicat și alte elemente care erau pe extrasele de cont ca fiind nelalocul lor, cum ar fi adresa de email a băncii. Elemente banale, care puteau fi descoperite de „specialiștii” în spălarea banilor din start! Dar erau interesele și presiunile prea mari pentru a fi vreunul cu adevărat interesat să descopere frauda de la City Insurance.

Odată descoperit falsul, ASF a sesizat organele competente și a cerut societații City Insurance să își majoreze fondurile cu 150 milioane de euro. La finalizarea perioadei de gratie pe care legea 237/2015 o lasă pentru restabilirea situației financiare, întrucât necesarul de fonduri nu a fost vărsat în contul societății, a fost retrasă autorizația de funcționare, potrivit evz.ro .