Fază decisivă în cel mai scump proiect energetic din istoria României. 16,5 miliarde de euro pentru Nuclearelectrica Cernavodă

Retehnologizarea Reactorului 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă a intrat oficial în etapa sa decisivă, care va încheia anul acesta și Faza I, înainte de startul Fazei a II-a, cea critică, în care unitatea nucleară va fi complet deconectată și oprită pentru următorii 3 ani. Dacă totul merge bine, Reactorul 1 va fi repornit în anul 2030, după un upgrade tehnologic care îi va permite să mai funcționeze încă 30 de ani. România începe acum să tureze motoarele celei mai mari investiții energetice din istoria sa: giga-proiectul nuclear de la Cernavodă va costa 16,5 miliarde de euro, de 10 ori mai mult decât s-a investit în realizarea primelor două reactoare nucleare actuale. 

CNE Cernavodă

Nuclearelectrica va aproba în Adunarea Generală a Acționarilor de pe 29/30 octombrie 2026 rectificarea bugetară pentru 2026 menită să includă împrumutul de 800 de milioane de euro de la BERD.

Astfel, la primul punct de pe ordinea de zi se arată următoarele:

a. Aprobarea contractării, de către SNN, în calitate de împrumutat, a unei finanțări cumulate, în valoare de 800 mil. EUR, de la Banca Europeană de Investiții ("BEI"), în calitate de împrumutator, pentru finanțarea Proiectului „Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă” (Proiectul), în condițiile detaliate în Nota aferentă acestui punct prezentată acționarilor;

Raportul Adunării Generale Ordinare și Extraordinare a Acționarilor SNN

b. Aprobarea încheierii/semnării, de către SNN, în calitate de împrumutat, a Contractelor de Finanțare în valoare cumulată de 800 mil. EUR (finanțarea BEI va fi structurată în două contracte de finanțare, fiecare având o valoare de 400 mil. EUR, care se vor semna succesiv – estimativ, primul în 2026 și al doilea la începutul anului 2027 (denumite în continuare „Contractele de Finanțare BEI”) cu Banca Europeană de Investiții, în calitate de împrumutator, pentru finanțarea proiectului “Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă”, în condițiile detaliate în Nota aferentă acestui punct prezentată acționarilor”.

Banca europeană va vira deci până la sfârșitul anului 2026 o primă tranșă de 400 de milioane de euro în conturile Nuclearelectrica, bani care vor finanța lucrările masive ce vor începe în interiorul Reactorului 1 din prima parte a anului 2027. Și, oricât de mare ar părea această sumă, reprezintă doar o mică parte din totalul celei mai scump proiect energetic din istoria României. Vorbim despre un giga-proiect nuclear, care cuprinde, laolaltă, retehnologizarea Unității 1, dar și construcția Unităților 3 și 4, cu un cost total de 16,5 miliarde de euro.

Pentru a ne face o idee despre cât de mulți bani vorbim, precizăm doar că suma este de 10 ori mai mari decât costurile construirii de la zero a reactoarelor 1 și 2, actuale, de la Cernavodă. Reactorul 1, pus în funcțiune în 1996, după decenii de lucrări în epoca comunistă, a costat 450 de milioane de dolari, în timp ce Reactorul 2, dat în folosință în 2007, a costat 1,3 miliarde de euro.

Retehnologizarea Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice (CNE) Cernavodă este, de departe, cel mai mare proiect energetic strategic din istoria recentă a României. Împreună cu dezvoltarea reactoarelor 3 și 4, modernizarea și extinderea CNE Cernavodă reprezintă cel mai mare și mai scump proiect energetic din istoria acestei țări, cu o valoare totală estimată a costurilor de 16,5 miliarde de euro.

De unde vin banii pentru retehnologizarea Reactorului 1

Doar retehnologizarea Unității 1 va costa aproximativ 3,7 – 3,8 miliarde de euro, sumă care include costurile propriu-zise de construcție și modernizare (estimate inițial la 1,85 miliarde de euro), alături de actualizări inflaționiste și costuri de finanțare/dobânzi pe parcursul proiectului.

Finanțarea este asigurată din fonduri proprii, credite bancare sindicalizate (540 de milioane de euro, coordonat de JP Morgan, cea mai mare și mai puternică bancă din SUA și din lume, încheiat la finele anului 2025) și credite de la mari instituții financiare internaționale, precum împrumutul de 800 de milioane de euro menționat mai sus, de la BERD.

Raportul Adunării Generale Ordinare și Extraordinare a Acționarilor SNN

Practic, restul bugetului total (până la concurența sumei de 3,8 miliarde de euro) este asigurat din fluxul de numerar propriu al Nuclearelectrica și din alte linii de creditare externe (inclusiv din SUA, Canada și Italia), negociate în paralel pentru acoperirea contractelor de retehnologizare.

Această ultimă oficializare a împrumutului, aprobat deja încă din luna iulie de către BERD, pune capăt Fazei I, pregătitoare, care a început în 2024 și se va încheia în prima parte a anului 2027.

Faza I a inclus contractarea marilor consorții internaționale, autorizarea de către CNCAN și execuția lucrărilor civile de infrastructură de suport, demarate deja pe șantier din toamna anului 2025. Acestea constau în pregătirea infrastructurii de suport de pe șantier, ridicarea clădirilor anexe necesare depozitării componentelor noi și pregătirea instalațiilor adiacente (instalația de detritiere și extinderea depozitului DICA).

După upgrade, Reactorul 1 va funcționa până în anul 2060

Faza a II-a (2027-2030) este faza critică a proiectului. Peste doar câteva luni, Reactorul 1 de la CNE Cernavodă va fi complet oprit și deconectat de la sistemul energetic național pentru nu mai puțin de 3 ani. Este intervalul în care încep propriu-zis lucrările masive din interiorul reactorului nuclear.

Operațiunile presupun reconstrucția tehnică profundă a reactorului de tip CANDU 6, realizată prin contracte internaționale complexe (unul de tip EPC în valoare de 1,9 miliarde de euro fiind semnat cu companii de top precum Candu Energy și Ansaldo Nucleare).

Lucrările majore includ retubarea reactorului, prin înlocuirea canalelor de combustibil, a tuburilor de presiune și a tuburilor calandru (calandria) – inima tehnică a reactorului, supusă uzurii prin iradiere.

Va urma modernizarea sistemelor de proces, cu un upgrade total al sistemelor de control, electrice, de securitate nucleară și al turbogeneratorului.

În fine, proiectul retehnologizării va fi completat prin realizarea infrastructurii adiacente, respectiv extinderea Depozitului Intermediar de Combustibil Ars (DICA) și construirea unei instalații de detritiere, pentru managementul tritiului.

Faza a III-a și ultima este programată pentru vara anului 2030, când retehnologizarea Reactorului 1 va fi fost completă și când, după finalizarea probelor tehnice, încărcarea noului combustibil și reconectarea comercială la rețea, va fi gata să asigure 10% din energia necesară României pentru următorii 30 de ani, până în anul 2060.

Reactorul 3 ar trebui pornit în 2031, iar Reactorul 4 în 2032

În paralel, România derulează și proiectele de construire a reactoarelor 3 și 4 de la CNE Cernavodă. Acum, ne aflăm în prima fază, de lucrări preliminare și inginerie, care presupune servicii de proiectare, inginerie, asistență tehnică și obținerea Avizului Tehnic de Racordare (ATR). La finalul acesteia se va lua decizia finală de investiție.

Va urma apoi faza de construcție efectivă, care va dura între 69 și 78 de luni. Calendarul actual estimează conectarea la rețea pentru Unitatea 3 în anul 2031, iar pentru Unitatea 4 în anul 2032.

Pentru reactoarele 3 și 4 (reactorul 5 nu va mai fi realizat niciodată), România colaborează acum cu un consorțiu euro-atlantic format din companii de renume din SUA, Canada și Italia, precum Fluor, Sargent & Lundy, AtkinsRéalis și Ansaldo Nucleare.

La construcție se vor folosi reactoare de tip CANDU 6 (720 MW fiecare), similare cu cele deja existente, dar modernizate conform standardelor actuale de securitate nucleară vest-europene (WENRA).

Clădirile civile au fost începute în anii '80; Unitatea 3 are structura civilă finalizată în proporție de aproximativ 50%, iar Unitatea 4 în proporție de 30% (fără echipamente montate).

Apa Dunării a devenit o provocare uriașă pentru proiectul nuclear de la Cernavodă

Finanțarea va fi asigurată prin credite externe de la agenții guvernamentale, inclusiv un sprijin masiv din partea US Exim Bank (până la 3 miliarde de dolari), precum și fonduri din Canada și Italia.

O provocare tehnică majoră apărută recent trebuie integrată în proiect și va duce, fără doar și poate, la o scumpire a notei finale de plată. Este vorba despre asigurarea debitului de apă din Dunăre necesar pentru răcirea simultană a 4 reactoare pe următorii 30 de ani, context în care sunt analizate soluții tehnice de adaptare la schimbările climatice și la perioadele de secetă.

Dunărea secată a devenit o provocare pentru proiectul nuclear de la Cernavodă

După finalizare, cele două reactoare noi vor dubla capacitatea nucleară a țării, urmând să acopere peste 30% din necesarul de energie electrică al României.

La acest moment, costurile pentru finalizarea reactoarelor 3 și 4 sunt estimate la peste 8 miliarde de euro, cu multiple surse de finanțare asigurate deja. Valoarea totală a giga-proiectului nuclear al României, care include și retehnologizarea Reactorului 1, presupune investiții de 16,5 miliarde de euro.

Proiectul Neptun Deep: 4 miliarde de euro

Proiectul nuclear este de departe cea mai mare și mai scumpă investiție din întreaga istorie a României. Este de 10 ori mai mare decât construcția primelor două reactoare de la Cernavodă și de peste 4 ori mai mare decât celălalt mega-proiect energetic din Constanța – Proiectul Neptun Deep, din Marea Neagră.

Cel mai mare proiect de gaze naturale din istoria României este dezvoltat în mod egal (50%-50%) de OMV Petrom și Romgaz. Platforma offshore a fost deja instalată cu succes în vara acestui an, urmând ca producția efectivă de gaze să demareze în 2027, transformând România în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Costul total al proiectului a fost de până în 4 miliarde de euro.

Neptun Deep

Celelalte mari proiecte energetice ale României, deși extraordinar de importante, nici nu se apropie de nivelul nuclear.

1 miliard de euro pentru Hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești

Uriașa hidrocentrală de la Tarnița-Lăpuștești (Cluj), concepută inițial în perioada comunistă ca o „baterie naturală” de 1.000 MW prin acumulare și pompaj, va costa peste 1 miliard de euro și va deveni, în sfârșit, realitate, după ce Hidroelectrica s-a asociat la începutul acestui an cu gigantul francez EDF pentru începerea lucrărilor.

Și nu doar statul investește sume de ordinul miliardelor de euro în energia din România.

Tema Energy construiește, astfel, în București un centru de date 200 MW, cu sursă de energie proprie – un proiect de 1,4 miliarde de euro.

Iar Rezolv Energy ridică la Arad cel mai mare parc fotovoltatic din Europa, un proiect-mamut de 1,3 GW evaluat la 728 de milioane de euro și finanțat de mari bănci europene, în frunte cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și BERD.