Femeile care nu merg la primul screening pentru cancerul de sân au un risc cu 40% mai mare de a muri

Femeile care nu fac primul examen de depistare a cancerului de sân au un risc mult mai mare de a muri din cauza acestei boli 25 de ani mai târziu decât cele care îl fac, potrivit unui studiu care solicită autorităţilor publice să ia măsuri pentru a îmbunătăţi participarea la screening.

Publicat joi în revista British Medical Journal, acest studiu internaţional (China şi Suedia) a analizat datele ample ale programului suedez de screening mamografic care a vizat aproape jumătate de milion de femei invitate să facă screeningul între 1991 şi 2020, la vârsta de 50 de ani sau, începând din 2005, de 40 de ani, potrivit News.ro.

O treime dintre femei nu se duc la prima mamografie
Aproape o treime dintre ele (32,1%) nu au efectuat această primă mamografie. Cu toate acestea, aceste femei au fost, ulterior, mai puţin susceptibile să se prezinte la screeningurile următoare şi mai susceptibile să fie diagnosticate cu cancer de sân într-un stadiu avansat.

Şi, deşi incidenţa cancerului de sân pe o perioadă de 25 de ani a fost similară (7,8% la cele care au efectuat acest prim examen faţă de 7,6% la cele care nu l-au efectuat), studiul a arătat, de asemenea, o mortalitate prin cancer de sân semnificativ mai ridicată în cazul celor din urmă.

Mortalitate cu 40% mai ridicată după 25 de ani

Astfel, mortalitatea cumulată a crescut, 25 de ani mai târziu, la 9,9 la 1.000 în rândul femeilor cu cancer care nu au efectuat această primă mamografie, faţă de şapte la 1.000 în rândul celor care au efectuat-o. Aceasta este consecinţa „probabilă a unei detectări tardive”, adică un risc pe termen lung cu 40% mai ridicat, calculează cercetătorii. 

Dacă, în trecut, numeroase studii au arătat că „screeningul mamografic rămâne cel mai eficient instrument pentru depistarea precoce a cancerului de sân”, această lucrare s-a concentrat asupra „implicaţiilor pe termen lung ale comportamentelor de screening precoce”, rezumă ei.

Comportamentul femeilor faţă de primul lor screening ar putea, potrivit acestora, să ajute la prezicerea atât a „diagnosticului într-un stadiu avansat”, cât şi a „riscului de mortalitate” prin cancer de sân.

Autorii studiului recunosc că, prin natura sa, acest studiu observaţional nu poate demonstra o legătură de cauzalitate, întrucât ar fi putut interveni şi alţi factori nemăsuraţi.

Cu toate acestea, studiul arată fără echivoc că primul examen de depistare a cancerului de sân este o „investiţie pe termen lung în supravieţuirea” multor femei, estimează cercetătorii americani într-un comentariu independent publicat în aceeaşi ediţie a BMJ.

„Informarea, sprijinirea şi încurajarea femeilor să participe la primul lor screening” trebuie să fie obiectivul sistemului de sănătate, spun ei, citează stiripesurse.ro.