Fosta CT BUS-istă Mariana Soceanu ia spor... pentru efort la Agenția Națională pentru Sport
Fosta CT BUS-istă Mariana Soceanu ia spor... pentru efort la Agenția Națională pentru Sport
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestÎn ciuda presiunilor publice din ultimii ani, niciun partid politic nu a modificat legea salarizării în așa fel încât să reglementeze sporurile pe care bugetarii le primesc pe lângă salariul de bază. Unii bugetari, de regulă cei de lux, ajung să încaseze până la 1000 de lei, dacă nu mai mult, spor pentru condiții grele de muncă. Cum este și cazul Marianei Soceanu, fosta șefă de la Constanța Bus, ajunsă consilier superior la Agenția Națională pentru Sport.
Fosta șefă a banilor societății de transport din Constanța a plecat, cu scandal, ce-i drept, în 2023 de la CT BUS și și-a făcut loc la Agenția Națională pentru Sport.
De la contabilitate, la sport!
Nu înțelegem cine și ce o fi recomandat-o pe această funcție. Mariana Soceanu este șefă la bani, fiind expert contabil, iar la Ministerul Sportului deține poziția de consilier superior. A început activitatea la fosta RATC în 2004. Anterior, a lucrat la SC Comcereal SA Constanța, la Agenția Națională a Produselor Agricole RA București, Agenția Națională a Produselor Agricole RA - sucursala Constanța, peste tot îndeplinind atribuții de contabil. Mariana Soceanu deține certificat de atestare a cunoștințelor dobândite în domeniul Sistemului European de Conturi (SEC), certificat de resurse umane, certificat de Contabilitate, servicii conexe, consultanţă, diplomă de studii aprofundate în specializarea Contabilitatea, expertiză şi audit și diplomă de licenţă Specializarea Management Financiar Contabil, după cursurile universitare din perioada 1999 - 2003.
Așadar, ajunsă consilier superior la Agenția Națională de Sport, ia o căruță de bani. Știm că Mariana Soceanu e expertă la bani, aceasta fiind licențiată a Facultății de Management Financiar-Contabil, dar ce treabă o avea cu sportul?! În fine! Soceanu câștigă peste 9.000 de lei este salariu de bază lunar..., plus un spor pentru condiții periculoase de muncă, de peste 900 de lei.
În 2020, ministrul Muncii pe atunci, Violeta Alexandru, a încercat să contabilizeze sporurile și intenționa să modifice legea salarizării publice. Aceasta preciza că sporurile din sistemul public, cu câteva excepții, „au apărut precum pensiile speciale și cine s-a descurcat să prindă un moment prielnic și a fost aproape de decident a obținut un spor”.
Potrivit informațiilor centralizate de aceasta există peste 50 de tipuri de sporuri, de la cel pentru condiții de stres sau suprasolicitare neuropsihică, la spor pentru munca în ture, spor pentru gestionarea informațiilor clasificate și pentru păstrarea confidențialității.
Cele mai acordate sporuri sunt cele pentru condiții periculoase sau vătămătoare(vechiul spor de calculator) care este de 15% din salariu, spor pentru proiecte europene, pentru complexitatea muncii, suprasolicitare neuropsihică. Practic aceleași pe care le contabiliza în 2020 Violeta Alexandru.
În topul cu cei mai mulți angajați se află ministerul Afacerilor Interne care are 124.000 de salariați, urmat de ministerul Apărării Naționale cu 86.149 salariați și Ministerul de Externe cu 2.188 salariați. Toți beneficiază de sporuri potrivit informațiilor oficiale.
Ministerul Educației nu a transmis niciun răspuns, în schimb ministerul Afacerilor Interne a emis un răspuns oficial prin care transmite că nu deține o contabilizare a informațiilor privind sporurile angajațiilor.
Ministerul Afacerilor Interne are aproximativ 124.000 de salariați potrivit răspunsului oficial dat. În schimb, reprezentanții ministerului precizează că „nu dețin o evidență a datelor și informațiilor solicitate, întrucât forma de evidență nu permite selectarea informațiilor în discuție potrivit criteriilor menționate, iar un document care să îndeplinească aceste cerințe necesită o prelucrare individuală a fiecărui act/document în parte, activitate care excedează cadrul legal al Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
12.5° Constanța 










.jpeg_t.jpeg)


.jpg_t.jpg)

.jpg_t.jpg)

.jpeg_t.jpeg)