Fostul director al Portului Constanța, Bogdan Pascu, va beneficia de o indemnizație triplă la CNIR

Doi membri ai consiliului de administrație (CA) al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), Cătălin Urtoi și Marius Sorin Bota, au solicitat și au obținut în Consiliul de Remunerare triplarea indemnizației tuturor membrilor CA ai instituției, de la 8.591 lei la 27.000 lei brut. Cadoul pe care șefii companiei și l-au făcut vine în contextul Ordonanței Trenuleț, când Guvernul a înghețat salariile bugetarilor și pensiile tuturor românilor și a promis că va ține sub control toate celelalte cheltuieli. Majorarea urmează să fie aprobată... sau nu și în Consiliul de Administrație, dar și în Adunarea Generală a Acționarilor a CNIR. Până atunci, haideți să aflăm cine sunt șefii care își permit luxul să-și mărească, pe șest, salariul. Unul dintre acestea este fostul șef al Portului Constanța, care are o avere impresionantă, iar altul, de asemenea, cu un palmares de proprietăți în declarația de avere, este fostul guvernator al Deltei Dunării.

Bogdan Pascu

Bogdan Pascu este unul dintre beneficiarii indemnizației de 27.000 de lei. Poate unii au uitat, însă Pascu are legături cu Constanța, prin prisma funcțiilor pe care le-a deținut în conducerea Portului Constanța. Bogdan Pascu a fost numit, prima oară, administrator și director adjunct al Portului Constanța, poziție în care a fost înlocuit recent de Adrian Dan Dugăiașu, de pe 10 septembrie 2019, dată la care l-a înlocuit în funcție chiar pe cel care l-a adus în această companie, în 2016, fostul director general Dan Tivilichi. Numai ca numirea în sine, înlocuirea în funcție a lui Dan Tivilichi, a fost un abuz. De pildă, Cuc ar fi trebuit să știe că Tivilichi a fost numit pe funcția de administrator al Portului Constanta conform Ordonanței de Urgență 109/2011 și care s-a transformat în lege din 4 iunie 2016. Conform acestei legi, administratorul trebuia să aibă la activ mai multe condiții de management, inclusiv vechime în domeniu, condiții de coordonare si gestiune de minimum cinci ani într-o poziție similară, precum si alte cerințe ale postului, numirea făcându-se după aceste criterii, ca și multe altele. Ori, Bogdan Pascu nu întrunea cerințele integrale ale unei astfel de numiri în baza 109/2011, practic ocupând abuziv și ilegal postul în care a fost numit de ministrul de la acea vreme Răzvan Cuc.

Bogdan Pascu

Când a fost adus de Dan Tivilichi ca și consilier personal în Compania Națională Administrarea Porturilor Maritime SA Constanța (CN APMC), în 2016, Pascu nu mai fusese angajat la stat din 2012. A fost anul în care fostul deputat și lider PC Bogdan Pascu era revocat din funcţia de director general adjunct la Proiecte cu Finanţare Externă al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), fiind considerat prima victimă a guvernării corporative din Ministerul Transporturilor. Pascu fusese numit în acea funcţie cheie de la CNADNR cu doar câteva luni mai devreme de către premierul de atunci Victor Ponta.

Anterior, Bogdan Pascu a fost ministru de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile mediului de afaceri şi întreprinderilor mici şi mijlocii, iar în 2006 a fost chiar vicepremier al României, în Guvernarea Tăriceanu.

Pascu, plin de bani și de proprietăți

În ultima sa declarație de avere, Bogdan Pascu se dovedește a fi un om foarte bogat. Are zeci de hectare de teren în județele Ilfov, Dâmbovița, Ialomița și București, două apartamente și o vilă în București și încă o casă de vacanță în Dâmbovița și peste 600.000 de lei în bănci.

Pascu are acțiuni la 15 mari companii, precum Nuclearelectrica, Banca Transilvania, Gazprom, Romgaz și cele cinci SIF-uri, în valoare de peste 2 milioane de lei.

Bogdan Pascu a declarat pentru ultimul anul fiscal 2023 venituri de 54.726 de lei de la APC și 55.286 de lei de la CNIR, în timp ce soția sa, Alexandra Teodora, a câștigat 104.000 de lei din funcția de consilier de specialitate la Elcen SA București. Fostul vicepremier a mai încasat 11.048 de lei dintr-un contract de arendă. Pascu a mai încasat, în 2023, venituri de 20.455 de lei, din prestări servicii 20.455 de lei, fără să ne spună, exact, despre ce servicii este vorba.

Lucian Eduard Simion, fost guvernator al Deltei și fost prefect al județului Tulcea

Din Consiliul de Conducere mai fac parte Gabriel Budescu, Ștefan Ioniță, Ion Cosmin Petrescu și Lucian Eduard Simion. Cel din urmă este un nume controversat. A fost numit, în 2014, de Guvernul Ponta, guvernator al Rezervației Biosfera Delta Dunării. Lucian Eduard Simion din anul 2012 a ocupat funcția de prefect al județului Tulcea. Aceeași funcție a avut-o și în perioada martie 2008 – ianuarie 2009. În 2016, a fost revocat din funcţia de guvernator al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării de premierul de la acea vreme, Dacian Cioloș. În 2024, a candidat pe listele PSD Tulcea, poziția a doua, pentru Senatul României, însă nu nu a ajuns în Senat nici măcar candidatul de pe prima poziție, PSD reușind să bifeze doar un mandat de deputat, la alegerile din decembrie 2024.

Lucian Eduard Simion

Lucian Eduard Simion se laudă cu un teren și două case în Tulcea, bijuterii în valoare de 7.000 de euro, și cu peste 300.000 de lei în conturi. De asemenea, Simion hârtii de valoare la Trezorerie în valoare de are 400.000 de lei. A încasat, în 2024, 66.723 de lei, în calitate de consilier al președintelui CJ Tulcea, aproape 18.000 de lei de la Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale, în calitate de administrator, și 28.666 de lei, în calitate de administrator la firma RO-ARMYSECURITY.

Cât despre cei doi administratori ai CNIR, Cătălin Urtoi și Marius Bota, care au decis mărirea indemnizației pe ascuns... ei bine Cătălin Urtoi este inginer hidrotehnician, ajuns în funcție publică începând de la consilier al fostului ministru Lucian Bode, iar în mandatul Sorin Grindeanu, inițial din partea Asociațiilor civice din Iași, după care a fost exclus pentru propagandă pro-PSD. Pe de altă parte, Cătălin Urtoi a publicat monitorizări privind proiectele A7 – Autostrada Moldovei și A8 Autostrada Unirii și a impulsionat lansarea licitațiilor pentru capetele Autostrăzii A8 finanțate din PNRR și a avizelor pentru secțiunea de munte a A8.

Cătălin Urtoi

La rândul său, Marius Bota, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, e inginer absolvent al Universității Tehnice din Cluj-Napoca, a fost vicepreședinte al Comisiei pentru Transporturi din Camera Deputaților și a depus numeroase inițiative pentru dezvoltarea infrastructurii de transport.

Legat de mărirea indemnizațiilor, premierul Marcel Ciolacu a declarat că „nu voi aproba astfel de aberații. Când nu mai există bun-simț și unii șefi de la stat au pierdut total simțul realității, trebuie intervenit legislativ și cu asumare politică. Am citit revoltat cum niște șefi din Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) își triplează cu mult tupeu și fără nicio apăsare indemnizațiile, în timp ce noi toți vorbim de reducerea cheltuielilor și de un buget cumpătat. Ei și-au propus triplarea și tot ei și-au aprobat-o! Ce spun cetățenii, pe bună dreptate, în această situație?“

Marcel Ciolacu

„Nu voi aproba niciun buget în Guvern al niciunei companii sau regii care mai vine cu astfel de aberații. Așa cum nici la Romsilva nu voi aproba un buget în care să se mai regăsească bonusuri la pensionare de zeci de mii de euro. Așa cum nu mai vreau să mai văd prime sfidătoare de mii de euro la Nuclearelectrica sau ASF fără nicio bază și niciun criteriu. În plus, vreau să promovăm urgent un act normativ care să limiteze indemnizațiile membrilor din Consiliile de Administrație din companiile de stat“, a mai spus Ciolacu.