Fostul ministru Ilan Laufer, suspect de evaziune şi delapidare în dosarul lui Carmen Adamescu

Ilan Laufer

Fostul ministru pentru Mediul de afaceri Ilan Laufer este suspect de evaziune fiscală şi delapidare în dosarul în care este implicată Carmen Adamescu, fosta soţie a omului de afaceri Dan Adamescu, au declarat joi, surse judiciare.

Poliţiştii au efectuat, joi, opt percheziţii în Bucureşti şi în judeţul Ilfov la domiciliile mai multor persoane şi la punctele de lucru ale unor societăţi comerciale într-un dosar de delapidare şi spălare de bani cu un prejudiciu de peste 90 de milioane de lei.

Potrivit unui comunicat al IGPR, poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice efectuează cercetări, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, sub aspectul săvârşirii de către patru persoane fizice, respectiv cinci persoane juridice a infracţiunilor de delapidare în formă continuată cu consecinţe deosebit de grave, gestiune frauduloasă în formă continuată, evaziune fiscală şi spălare de bani.

"Din cercetări a rezultat că, în perioada 2004 - 2017, o persoană, profitând de funcţiile deţinute în cadrul unei societăţi comerciale, respectiv de administrator, preşedinte al consiliului de administraţie şi director general, cu ajutorul unui membru al familiei, ar fi acţionat pentru delapidarea de importante sume de bani din conturile şi casieria firmei în modalitatea însuşirii pentru sine sau pentru terţe societăţi, controlate de aceasta şi membrii familiei sale", se explică în comunicat.

Potrivit poliţiştilor, mecanismul de operare ar fi presupus încheierea unor contracte comerciale, cu durată lungă, toate având ca obiect prestări de servicii, activităţi care în realitate fie nu ar fi fost efectuate, fie ar fi fost prestate de angajaţii societăţii păgubite sau alte persoane juridice în baza unor relaţii contractuale directe, ori erau prestate chiar de persoana în cauză, în calităţile deţinute în cadrul firmei delapidate, pentru care era remunerată lunar sub forma unui salariu.

Sursa menţionată notează că o altă modalitate de însuşire a unor sume de bani din patrimoniul societăţii păgubite ar fi presupus efectuarea de plăţi în baza unor contracte şi facturi având ca obiect operaţiuni care nu au fost prestate, activităţile fiind desfăşurate de personalul firmei.

"În mod similar, persoana respectivă ar fi acţionat pentru delapidarea altor sume de bani din conturile firmei în modalitatea însuşirii pentru societăţi controlate de aceasta în mod direct sau prin membrii familiei sale", se arată în comunicat.

De asemenea, precizează IGPR, în perioada 2009 - 2015, în contextul închirierii unor spaţii ale societăţii, persoana respectivă, în aceleaşi calităţi de director general şi preşedinte al consiliului de administraţie, ar fi acţionat şi pentru a obţine foloase patrimoniale prin intermediul unor societăţi controlate din sume plătite de clienţi, fără ca acestea să mai ajungă în patrimoniul firmei.

"Astfel, ar fi acceptat încheierea cu mari retaileri a unor contracte de închiriere în condiţii mai puţin avantajoase decât cele negociate, iar diferenţele dintre sumele pe care clienţii au acceptat să le plătească şi beneficiile din contractele de închiriere înregistrate la societatea delapidată ar fi fost încasate prin intermediul altor societăţi, sub forma unor comisioane, chirii sau chirii suplimentare", mai arată oamenii legii.

În desfăşurarea acestei activităţi, persoana respectivă ar fi fost ajutată de o alta, care, printr-o societate pe care o administra, ar fi desfăşurat activităţi de intermedieri imobiliare, în general pentru spaţii comerciale, mai spune sursa citată.

"Cei în cauză ar fi convenit, pe de o parte, ca cel din urmă să intermedieze negocierile cu marii chiriaşi ai societăţii, iar acestea să fie purtate la o manieră prin care potenţialul client să accepte să plătească la intrarea în spaţiu/deschiderea magazinului o sumă consistentă de bani, dar care să nu fie transferată în conturile firmei, ci către societăţi administrate de acesta, sub justificarea unui comision de intermediere sau chirie suplimentară. Din acest 'comision' ar fi fost transferate, către societăţi din România sau nerezidente, sumele care îi reveneau administratorului", se menţionează în comunicat.

În acest context, spun poliţiştii, în baza înţelegerii frauduloase dintre persoanele în cauză, acesta ar fi acceptat o chirie mai mică, care să fie încasată de firmă sau suportarea de aceasta a unor cheltuieli de amenajare a spaţiului, astfel încât clientul să accepte plata unui comision de intrare în spaţiu cât mai mare, ştiindu-se că potenţialii chiriaşi luau decizia de afaceri prin raportare la costul total al proiectului.

Conform IGPR, urmare a faptului că anterior încheierii contractelor de închiriere, spaţiile convenite erau ocupate de alte magazine, ar fi fost întreprinse măsuri de relocare pentru a putea facilita intrarea în complexul comercial a noilor chiriaşi, activităţi care ar fi implicat costuri prin mutarea chiriaşilor existenţi, evacuarea ori despăgubirea acestora.

"Deşi, în general, ar fi fost negociate şi încasate costurile de relocare de la viitorii chiriaşi, aceste valori nu ar fi fost şi efectiv plătite către firmă, ci ar fi fost incluse în comisioanele de intermediere încasate de societăţi administrate de una dintre persoanele implicate", se mai susţine în comunicat.

Pe de altă parte, arată IGPR, persoanele în cauză ar fi convenit interpunerea în relaţia dintre firma păgubită şi societăţile care închiriau efectiv spaţiile comerciale. Prima ar fi închiriat spaţiile către o firmă interpusă, pentru chirii mai mici decât cele ce urmau a fi plătite de chiriaşi şi pe care administratorul le-ar fi cunoscut, iar din diferenţa încasată cea mai mare parte ar fi fost transferată către societăţi de tip off-shore.

"Sumele de bani cu care a fost păgubită societatea au ajuns să fie încasate de 4 companii nerezidente, înregistrate în Cipru şi Elveţia, dar şi de societăţi din România, în baza unor facturi având ca obiect operaţiuni fictive de prestări de servicii", notează sursa citată.

Prejudiciul cauzat bugetului de stat este de 3.592.044 de lei, iar prejudiciul total în cauză este de 90.684.632 de lei (19.088.688 de euro), până în prezent fiind instituite măsuri asigurătorii asupra unor imobile aparţinând persoanelor fizice şi juridice cercetate, respectiv asupra unor părţi sociale şi acţiuni deţinute de aceştia.

În cauză a fost instituită anterior măsura preventivă a controlului judiciar faţă de administratorul firmei.

AGERPRES