Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy, condamnat la cinci ani de închisoare, în dosarul privind finanțările libiene

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat joi la o pedeapsă dură de cinci ani de închisoare pentru că 'le-a permis apropiaților săi' să se adreseze Libiei lui Muammar Gaddafi pentru a obține finanțare ilegală pentru victorioasa sa campanie prezidențială din 2007, și va fi în curând închis, o premieră în Franța, urmând însă să conteste decizia, relatează AFP.

Nicolas Sarkozy

Acest lucru nu îl va împiedica pe fostul președinte, aflat la putere între 2007 și 2012, găsit vinovat de 'asociere criminală', să evite închisoarea: ordonanța de arestare preventivă amânată cu executare provizorie emisă de Tribunalul Corecțional din Paris înseamnă că va fi citat în termen de o lună de către parchet, care îl va informa despre data încarcerării sale.

'Așadar, ura nu are limite', a declarat Sarkozy, în vârstă de 70 de ani, după citirea verdictului, vizibil cuprins de o furie rece. 'Îmi voi asuma responsabilitățile (...) și dacă ei vor neapărat să dorm în închisoare, voi dormi în închisoare. Dar cu capul sus', a adăugat el în fața jurnaliștilor, clamându-și încă o dată nevinovăția.

Condamnat definitiv la un an de închisoare pentru corupție și trafic de influență în așa-numita afacere a 'interceptărilor telefonice', Nicolas Sarkozy a fost deja obligat să poarte o brățară electronică la gleznă din ianuarie până în mai, o pedeapsă fără precedent în Franța pentru un fost șef de stat. El a depus apel la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

În timpul citirii de trei ore a unei hotărâri de 400 de pagini, președinta Tribunalului Corecțional din Paris, Nathalie Gavarino, a explicat că Sarkozy este vinovat de 'asociere criminală' pentru că 'le-a permis apropiaților și susținătorilor politici asupra cărora avea autoritate' să solicite autorităților libiene 'să obțină sau să încerce să obțină sprijin financiar în Libia în vederea strângerii de finanțare' pentru campania sa din 2007.

Instanța l-a achitat însă de acuzațiile de primire de bunuri furate și delapidare de fonduri publice libiene, luare de mită pasivă și finanțare ilegală a campaniilor electorale.

Ancheta nu a reușit să dovedească faptul 'că banii trimiși din Libia' au fost folosiți pentru finanțarea secretă a campaniilor electorale, conform hotărârii judecătorești.

Doi foști apropiați ai lui Sarkozy, Claude Gueant și Brice Hortefeux, au fost găsiți vinovați de 'asociere criminală'. Primul a fost, de asemenea, găsit vinovat de luare de mită pasivă și fals și condamnat la șase ani, în timp ce Brice Hortefeux a primit o pedeapsă de doi ani de detenție.

Intermediarul, Alexandre Djouhri, a fost condamnat la șase ani de închisoare cu mandat de arestare preventivă.

Eric Woerth, trezorierul campaniei, a fost achitat.

În urma morții, marți, în Liban, a unuia dintre inculpați și actor cheie în acest caz, Ziad Takieddine, instanța a luat act și de încetarea urmăririi penale împotriva sa.

La sfârșitul lunii martie, reprezentanții Parchetului Național Financiar (PNF) au solicitat o pedeapsă de șapte ani de închisoare pentru fostul șef de stat, după un proces de trei luni, acuzându-l că a încheiat un 'pact de corupție faustian cu unul dintre cei mai nefrecventabili dictatori ai ultimilor 30 de ani'. De asemenea, ei au solicitat o amendă de 300.000 de euro și o interdicție de a candida pe o perioadă de cinci ani.

Această pedeapsă a fost cea mai grea solicitată împotriva celor 12 inculpați din acest dosar.

Conform acuzării, fostul președinte ar fi favorizat, în schimbul mitei, revenirea Libiei pe scena internațională și s-a angajat să-l absolve pe cumnatul lui Gaddafi, Abdallah Senussi, care executa o condamnare pe viață pentru rolul său în atentatul cu bombă UTA DC-10, soldat cu 170 de morți în 1989.

Potrivit procurorilor, Sarkozy a fost atât un 'comanditar', cât și un beneficiar al acestei finanțări.

Ulterior, Nicolas Sarkozy a denunțat faptul 'că pedeapsa solicitată este excesivă', spunând că aceasta a avut ca scop doar 'mascarea slăbiciunii acuzațiilor pretinse', și a declarat că este vorba de un complot urzit de clanul Gaddafi pentru a răzbuna rolul său decisiv în căderea dictatorului din 2011.

Curtea de Casație, cea mai înaltă instanță a Franței, va examina, de asemenea, apelul său pe 8 octombrie în cazul 'Bygmalion', privind finanțarea campaniei sale prezidențiale din 2012, pentru care a fost condamnat în apel la un an de închisoare, dintre care șase luni cu executare, citează Agerpres.