Franţa: Al 22-lea weekend de proteste ale "vestelor galbene", înainte de viitoarele anunţuri ale preşedintelui Macron

Câteva mii de "veste galbene" au manifestat din nou în Franţa, în al 22-lea weekend consecutiv, indiferenţi la viitoarele anunţuri ale preşedintelui francez Emmanuel Macron, menite să pună capăt unei crize sociale care durează de peste cinci luni, informează AFP.

Scăderea numărului de participanţi observată săptămâna trecută pare să se fi confirmat şi la sfârşitul acestei săptămâni, în special la Paris. Potrivit cifrelor Ministerului de Interne francez, contestate regulat de "vestele galbene", manifestaţiile au reunit sâmbăta aceasta 31.000 persoane în întreaga Franţă, dintre care 5.000 la Paris.

"Actul 21" de săptămâna trecută a reunit 22.300 de persoane pe străzile din Franţa, potrivit ministerului, cea mai mică participare de la declanşarea mişcării, în noiembrie anul trecut. Pe pagina sa de Facebook, mişcarea "vestelor galbene" revendică o participare de trei ori mai mare.

"Marea dezbatere, marele bla-bla", "Macron, nu aşteptăm nimic de la anunţurile tale", se putea citi pe pancartele purtate de manifestanţi la Paris, unde forţele de ordine au arestat 15 persoane şi au întreprins 5.885 de controale preventive, potrivit prefecturii.

La Toulouse (sud-vest), "capitala" mişcării sâmbăta aceasta, tensiunile au escaladat între protestatari şi forţele de ordine, care au lansat gaze lacrimogene şi grenade asurzitoare pentru a reduce perimetrul manifestaţiei, interzise în centrul oraşului.

Manifestaţiile de sâmbăta aceasta au fost primele după intrarea în vigoare a legilor anti-huligani, care, între altele, stabileşte drept delict acoperirea feţei în timpul manifestaţiilor. Acest text a fost adoptat luna trecută în contextul violenţelor ce au avut loc în timpul manifestaţiilor "vestelor galbene" de la începutul mişcării.

După mai mult de două luni de consultări naţionale, şeful statului francez a anunţat măsuri "puternice şi masive", potrivit executivului, în încercarea de a aplana mişcarea socială. Preşedinţia franceză nu a dezvăluit deocamdată nici formatul, nici data în care Macron va face aceste anunţuri.

Sunt evocate mai multe piste, precum o reducere a impozitului pe venit, o indexare a pensiilor mici sau reforme mai simbolice precum este suprimarea avantajelor pentru foştii preşedinţi şi miniştri.

Începute pe 17 noiembrie ca un protest împotriva creşterii taxelor la combustibil, manifestaţiile s-au transformat într-o contestare a liderului de la Elysee şi au fost marcate de arestări masive - unele cu caracter preventiv -, acte de vandalism şi intervenţii ale forţelor de ordine folosind gaze lacrimogene, tunuri cu apă şi lansatoare de gloanţe de cauciuc ''flash-ball'' (LBD), acestea din urmă provocând unor demonstranţi răni oculare grave. Numeroşi protestatari au fost judecaţi în regim de urgenţă, numai după violenţele din 16 martie 23 dintre ei fiind condamnaţi la închisoare cu executare.

AGERPRES