Funcționara care a băgat-o pe Elena Udrea în pușcărie, propusă pentru funcția de administrator al Nuclearelectrica
Funcționara care a băgat-o pe Elena Udrea în pușcărie, propusă pentru funcția de administrator al Nuclearelectrica
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestCarmen Moraru, funcționara a cărei mărturie a dus la condamnarea Elenei Udrea la 6 ani de închisoare pentru corupție în dosarul „Gala Bute”, este propusă pentru ocuparea funcției vacante de administrator la Nuclearelectrica. Moraru a muncit toată viața la stat, începând de la Alimentația Publică din timpul comunismului și până în prezent, când este secretar de stat la Ministerul Investițiilor. Cea mai mare parte a prodigioasei sale cariere de bugetar a petrecut-o însă în conducerea turismului românesc.
Nuclearlectrica SA are programată pentru data de 29/30 aprilie 2026 o Adunare Generală a Acționarilor (AGA), în care urmează să se voteze mai multe proiecte importante.
Printre acestea, aprobare pentru plata unor dividende brute în valoare de 1.179.633.972 lei, dar și majorarea cu 500.000 de euro a contractului pentru „Servicii de asistență/consultanță juridică în legătură cu obiectivele majore investiționale precum și Obiectivele majore Strategice din Strategia de Investiții a Societății Naționale Nuclearelectrica S.A., încheiat de S.N. Nuclearelectrica S.A. cu firma americană de avocatură Hunton Andrews Kurth LLP, având drept subcontractori firmele românești de avocatură Zamfirescu Racoți, Vasile & Partners, Wolf Theiss Romania și firma australiană GNE Advisory”.
Conform convocatorului AGA, valoarea totală a contractului de asistență juridică va fi de 5,5 milioane de euro – o sumă care pare uriașă, dar se referă la contractele de miliarde de euro care privesc securitatea energetică a României.
Unul dintre cei mai mari specialiști nucleari ai României, înlocuit de o bugetară veterană
Mult mai puțin important pentru industria energetică nucleară a României, dar mai aproape de interesul profan al publicului larg sunt punctele de pe ordinea de zi cu privire la viitorul administrator al Nuclearelectrica.
Astfel, acționarii companiei naționale nucleare vor lua act de „Revocarea domnului Ionel Bucur ca urmare a solicitării acestuia de încetare a contractului de mandat încheiat cu SNN, începând cu 23.01.2026 (vot secret)”.
Reamintim că Ionel Bucur, fost director general al Centralei Nucleare Cernavodă în perioada 1996-2016 și actual consilier județean PSD, și-a dat brusc demisia pe 23 ianuarie 2026 din funcția de administrator al Nuclearelectrica, pe care o acceptase cu doar 2 luni în urmă.
Compania nucleară de stat nu a prezentat niciun motiv al plecării bruște a lui Ionel Bucur. Dincolo de controversele care au însoțit cariera lui Bucur la șefia Nuclearelectrica și a Centralei Nucleare de la Cernavodă, nu poate fi omis faptul că este totuși unul dintre cei mai experimentați specialiști din România în energie nucleară.
Iar locul unui incontestabil specialist în energie nucleară va fi luat, cel mai probabil, de o funcționară veterană în treburile birocratice, dar cu totul și cu totul străină de domeniul de activitate al Nuclearelectrica.
De la Alimentația Publică din Călărașiul comunist, la conducerea turismului românesc între 1992 și 2013
Potrivit documentelor adiționale convocatorului, este vorba despre Carmen Moraru, actual secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Conform CV-ului său oficial, Carmen Moraru are 61 de ani și și-a petrecut întreaga viață profesională la stat. A absolvit în 1987 Facultatea de Comerț din cadrul ASE București, în 1992 obținea o diplomă postuniversitară în Administrație Publică la SNSPA și încă una de la Universitatea din Amsterdam, pentru ca abia în 2013 să obțină și un doctorat în economie, de asemenea la ASE București.
Primul loc de muncă a fost la Întreprinderea Comercială de Stat Alimentație Publică Călărași, în perioada octombrie 1987 – noiembrie 1990. Următorii 2 ani, până în octombrie 1992, a fost singura perioadă din viață în care Carmen Moraru nu a făcut nimic.
Din 1992 până în 1998 este consilieră, apoi șefă în Ministerul Turismului, domeniu în care avea să-și petreacă cea mai mare parte a carierei sale de bugetar, pe diverse funcții de conducere în instituțiile publice. Practic, Carmen Moraru a condus turismul românesc între 1992 și 2013.
Zboară din funcție în funcție, toate de conducere
De abia în 2013 trece de la turism la fonduri europene, ca director general adjunct pe Fonduri Externe, la Ministerul Transporturilor. În 2015 ajunge Ministerul Fondurilor Europene, în 2016 se întoarce la Transporturi, pentru ca din 2018 să fie delegată la Bruxelles, cu funcția de ministru, din partea MAE, pe durata președinției rotative a României a Consiliului Uniunii Europene.
În 2019 revine în țară ca director în Ministerul Transporturilor, din care pleacă însă la scurt timp ca secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene.
În 2021 este pentru puțin timp secretar general adjunct la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, apoi secretar general adjunct la Ministerul Energiei.
Din 2022 preia funcția de subsecretar de stat la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, dar tot pentru doar câteva săptămâni, înainte de a se întoarce ca secretar de stat la Ministerul Investițiilor, până în 2023, când devine secretar de stat la Ministerul de Finanțe, unde reușește performanța de a rămâne pe post un an și jumătate. Din ianuarie 2025 este relocată pe actuala funcție, de secretar de stat la Ministerul Investițiilor.
În precedenta sa carieră de șefă peste turismul românesc, Carmen Moraru a fost mâna dreaptă a Elenei Udrea, în mandatul acesteia de ministru al Turismului, în perioada decembrie 2009 – februarie 2012.
Mâna dreaptă a Elenei Udrea a explicat în detaliu procurorilor cum s-au dus banii în Gala Bute
Actuala propunere pentru un post în conducerea Nuclearelectrica a fost în acea perioadă Director General/ Direcția Generală Marketing și Relații Internaționale, responsabilă directă pentru activități specifice de marketing în domeniul turismului, în intervalul ianuarie 2009 – ianuarie 2010 la Ministerul Turismului, apoi în perioada ianuarie 2010 – septembrie 2010 în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, portofolii conduse, sub ambele denumiri, de Elena Udrea.
În septembrie-decembrie 2010 a fost director la Direcția Promovare Turistică, iar în decembrie 2010 – iunie 2011 era director general adjunct la Direcția Generală Coordonare a Activității în Teritoriu, de asemenea, sub directa coordonare a Elenei Udrea. Din iunie 2011, până în aprilie 2013, Carmen Mocanu a fost director general la Direcția Generală Turistică la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, rămânând astfel să conducă turismul românesc și după plecarea Elenei Udrea din guvern.
Practic, Carmen Moraru a fost cea care a coordonat tot traseul banilor din Gala Bute, evenimentul din iulie 2011 care a trimis-o pe Elena Udrea la pușcărie.
Funcționara devenită mâna dreaptă a fostei ministre și lider PDL a fost, de altfel, principalul martor în dosar, fiind cea care le-a explicat pe îndelete procurorilor DNA cum au circulat banii și cum a prejudiciat șefa și prietena sa Elena Udrea bugetul de stat cu 2 milioane de euro.
O vilă cât un bloc în București și un apartament în Eforie Nord
Carmen Moraru este proprietara a 4 terenuri cu o suprafață totală de peste 10.000 de metri pătrați în Balotești și Glina (Ilfov) și Brănești (Dâmbovița), are o vilă uriașă, de aproape 400 de metri pătrați, în București, un apartament de 57 mp în Călărași, unul de 49,5 mp în Sinaia și altul de 43,8 mp în Eforie Nord – ultimele două cumpărate cu banii jos în anul 2023.
Funcționara conduce un VW Golf și a declarat bijuterii în valoare de 7.000 de euro, raportând în ultima sa declarație de avere, din iunie 2025, venituri de peste 127.000 lei, din vânzarea de acțiuni la Bursa de Valori București.
Opt salarii de peste 700.000 lei de la stat, pentru soții Moraru
Bugetara Carmen Moraru are 7 conturi bancare, în care ține peste 412.000 lei, peste 27.000 euro și aproape 5.000 de dolari, dar cele mai valoroase active ale sale sunt deținerile de la Fondul Proprietatea (65.777 acțiuni, cu o valoare de peste 24.500 lei) și titluri de stat Tezaur și Fidelis, în valoare totală de aproape 800.000 lei.
Lista veniturilor lui Carmen Moraru este lungă cât o zi de post: 116.816 lei salariu de la Ministerul Finanțelor, 257.916 lei indemnizație de la CIFGA, 62.600 lei indemnizație de la CEISD; acestora li se adaugă salariul de 46.542 lei încasat de soțul ei, Liviu Alexandru Moraru, de la Monitorul Oficial RA, o altă remunerație de 67.844 lei, de asemenea, de la Monitorul Oficial RA, indemnizație de 63.985 lei de la Compania Națională Imprimeria Națională SA, altă indemnizație de 32.760 lei de la SCRL SA, plus un salariu de 58.022 lei de la SMART SA.
Cele 8 salarii de la stat ale soților Moraru li se adaugă câte o chirie de 42.000 lei încasată de fiecare, plus alte dividende de circa 8.923 lei, respectiv 12.508 lei, încasate de soțul Liviu Alexandru Moraru.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
26.6° Constanța 


















.jpeg_t.jpeg)







