Gafă marca Lasconi: Nu a ştiut să spună ce ţări fac parte din Consiliul de Securitate al ONU

Candidata USR la alegerile prezidenţiale, Elena Lasconi, nu a ştiut să spună ce ţări fac parte din Consiliul de Securitate al ONU. Ea a afirmat că România este membră, deşi nu face parte din acest organism.

Elena Lasconi

Elena Lasconi nu a ştiut să spună, la Antena 3 CNN, ce ţări fac parte din Consiliul de Securitate al ONU. În plus, aceasta a spus în mod fals, că România face parte din Consiliul de Securitate al ONU.

Întrebată dacă va participa la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, unde se discută sancţionarea Israelului, ea a precizat că la ONU, direcţia va fi cea a partenerilor noştri americani, relatează news.ro.

„Nu le ştiu chiar pe toate”, a spus Elena Lasconi, arătând că preşedintele vine cu viziunea, dar are Ministerul de Externe, are consilieri, oameni care ştiu bine aceste lucruri citează stiripesurse.ro.

Prevederile Constituţiei României referitoare la funcţia de preşedinte:

Articolul 91 - Atribuţii în domeniul politicii externe

(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.

(2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

(3) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă preşedintele României.

Articolul 92 - Atribuţii în domeniul apărării

(1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.

(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

(4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.