George Măndilă: Pe lângă legea plajelor, avem nevoie de o promovare concentrată a județului Constanța, sub brandul de Riviera Românească. Video

Președintele Organizației de Management al Destinației Mamaia – Constanța, George Măndilă, a declarat pentru Replica de Constanța faptul că turismul în Mamaia și Constanța are nevoie de o promovare continuă. El spune că întreg turismul litoral trebuie promovat unitar. Potrivit lui George Măndilă, strategia de promovare pentru anul 2027 este trasată în linii mari, dar are nevoie de o susținere, mai ales în ceea ce privește legislația pe zona plajelor. De asemenea, George Măndilă a mai spus că este absolut necesar ca PUZ-ul stațiunii Mamaia să fie finalizat, pentru a oferi celor care au închiriat plaje predictibilitate pe termen lung.

Robert Nenciu, George Măndilă

Turismul în Constanța, abia pe locul patru

Potrivit președintelui OMD Mamaia-Constanța, George Măndilă, turismul ocupă abia locul 4 după energie, port și agricultură. El spune că, pentru stațiunile de pe litoral, este nevoie de o politică unitară de promovare, dar și de o legislație, mai ales în domeniul plajelor, care să ofere predictibilitate investitorilor.

”Ați spus că județul Constanța nu este un județ industrializat. Poate că nu există industrie prelucrătoare, dar, din punct de vedere economic, Constanța cred eu că este cel mai mare producător de energie: atât atomo-electrică, cât și solară sau eoliană.

Ca hub logistic și de transport, avem portul Constanța - cel mai mare nod de transport din țară. De asemenea, suntem deserviți de a doua autostradă ca vechime din România (după Pitești - București), și anume București - Constanța, special făcută pentru turiști și pentru port, să nu uităm. La acestea se adaugă salba de stațiuni de pe litoral, moment în care ajungem să vorbim despre turism.

După părerea mea, aș așeza business-ul din Constanța în următoarea ordine de importanță:

1. Energia – cea mai puternică componentă;
2. Afacerile din port;
3. Agricultura și producția agricolă;
4. Turismul (numărul de turiști și banii lăsați de aceștia).

Dacă ne referim la polul Mamaia-Constanța, totalul sumelor cheltuite anual de turiști - adică oameni de dincolo de Dunăre care se cazează cel puțin o noapte aici - poate fi estimat la aproximativ 300 de milioane de euro pe an. Asta înseamnă sume încasate, din care trebuie plătite impozite, taxe, salarii, marfă, energie și apă. Nu știu exact cât rămâne; cu siguranță variază în funcție de fiecare agent economic.

Avem primăriile de la Mangalia până la Năvodari, la care putem adăuga localitățile Corbu, Săcele, Mihai Viteazu și chiar Istria. Totuși, în ultimele menționate nu există capacități de cazare autorizate, fiscalizate și reglementate de minister. Acolo, discuția este diferită: putem vorbi despre corturi, rulote, câteva pensiuni și mai degrabă despre turism la negru, la proprietar acasă.

În schimb, de la Năvodari și până la Mangalia, ecuația turistică trebuie să fie una unitară. Ce lipsește?

Video 1:

În primul rând, o lege a plajelor. Există o presiune din zona economică de a se putea construi ușor pe plaje, fără a fi nevoie de demolări de la un an la altul - adică să ridici construcții în mai-iunie și să le demolezi în septembrie-octombrie, chipurile punându-le deoparte pentru a le reasambla. Spuneți-mi și mie care sunt acele materiale și acea asamblare care se potrivesc mereu la fel! În plus, materialele trebuie să fie ecologice (stuf sau lemn).

Este nevoie de o lege a plajelor bine pusă la punct, care să specifice clar: ce are voie și ce nu are voie să facă cineva pe plajă, care sunt retragerile și distanța de la firul apei până unde se poate amplasa ceva (chiar și o umbrelă sau un șezlong), cât din plajă trebuie să fie suprafață sportivă și cât trebuie plantat. Aici este nevoie de o lizieră de vegetație sălbatică, însoțită de dune artificiale care să dea o notă aparte plajei.

Proiectul este deja avansat. Știți foarte bine care a fost soluția câștigătoare la concursul național pentru PUZ-ul Stațiunii Mamaia, realizată de echipa de la Cluj acum câțiva ani: o lizieră de la un cap la altul. Ministrul Buzoianu chiar a anunțat că documentele pentru acel PUZ au fost înaintate și că se va amenaja o bandă de 30-50 de metri pe toată distanța.

Aceasta nu înseamnă că vom vedea o pădure înaltă de copaci, ci vegetație adaptată care se poate dezvolta în acele condiții. De asemenea, vom avea o promenadă ușoară, câteva alei, posibilitatea de a merge pe bicicletă, bănci și un iluminat ambiental plăcut pentru seară. Lucrurile acestea se vor face, iar Ministerul Mediului va avea probabil fondurile necesare.

Unii ar spune „poate în 50 de ani”. Nu în 50 de ani, este totuși vorba despre un contract de achiziție publică. Când aloci bani pentru un PUZ, proiectul merge înainte. Am mai văzut asta și în alte cazuri: la fel se spunea și despre Cazino - că va dura 50 de ani - sau despre malurile lacului Tăbăcărie. Se lucrează la ele, nu mai au mult și se vor termina. Tot timpul se spune „nu se face, nu se face”, iar când se finalizează, realizăm că anii care au trecut au fost, de fapt, puțini. Sigur, ne-am fi dorit să se facă acum 10 sau 20 de ani, dar important este că se întâmplă.

Mai aveam ceva de adăugat. Pe lângă legea plajelor, numărul 2 este o promovare concentrată a județului Constanța sub brandul de Riviera Românească. Noi trebuie să vindem acest concept. În interiorul Rivierei Românești, stațiunile și stațiunile surori se pot lupta între ele pentru turiștii români, dar să te duci să promovezi în străinătate separat Mangalia, separat Vama Veche, separat Mamaia este o prostie, pentru că cheltuiești mulți bani și nu ai notorietatea necesară.

Video 2:

Dacă spui „România - Riviera”, sună altfel: „Ok, mergem în România, la Marea Neagră, mare caldă, avem o rivieră”. Această imagine trebuie promovată prin susținerea unificată a tuturor acestor primării.

Ținta OMD-urilor, printr-o așezare piramidală de la nivel local la cel județean, este să promoveze Riviera Românească. Însă, un scop mai nobil și mai amplu ar fi promovarea întregii regiuni Dobrogea în străinătate, pentru că are nume, istorie, straturi de civilizație, rivieră, bogății antropice, Deltă, situri religioase și istorice, precum și 2.700 de ani de istorie neîntreruptă. Așadar, în Dobrogea, istoria antică este cu adevărat prezentă în România; în restul țării avem mai degrabă istorie medievală și foarte puțină istorie antică - poate doar undeva, în zona Hunedoara, dar cea mai mare parte se află aici.

Lucrurile nu sunt acum sincronizate la nivel de ceas elvețian, iar mecanismul nu funcționează perfect. Totuși, prin presiunea agenților economici, a patronatelor și a tot ceea ce se urnește de la un an la altul, eu văd progres, să știți.”, a declarat George Măndilă.

George Măndilă

Strategia pentru 2027 este pregătită

George Măndilă mai spune că, pentru anul 2027, strategia de promovare există în linii mari, acesteia urmând să i se aducă îmbunătățiri, evident și în funcție de veniturile pe care organizația de management le avea la dispoziție.

”Strategia pe care o va adopta OMD Mamaia-Constanța pentru anul 2027, în principal, există.

Ea te forțează oarecum să respecți cam aceleași lucruri, căci nu poți schimba macazul de pe un an pe altul; te-ar costa foarte mult să renunți la ceea ce ai făcut în anii anteriori. Ai căpătat experiență, ai căpătat know-how, iar acum să te apuci de altceva... nu este bine nici pentru turiști să le schimbi meniul de pe un sezon pe altul în mod radical, fiindcă asta înseamnă lipsă de predictibilitate.

Le-ai dezvoltat ceva timp de 3-4 ani, ei știu și se așteaptă să găsească acele lucruri în stațiune, iar dintr-o dată descoperă că nu mai sunt acolo. Nu este bine. Lucrurile trebuie upgradate, finisate ușor; ceea ce s-a dovedit a fi bun trebuie să rămână și să se dezvolte în continuare și, bineînțeles, trebuie aduse elemente noi care să se poată încadra în buget.

Video 3:

Ceea ce puteam să vă spun: despre noi se cam știe ce facem. Toată lumea vede numai partea zgomotoasă - cu alte cuvinte, evenimentele din piațete, televiziunile și chestiuni de felul acesta. Însă, în spate este multă muncă de planificare, iar dincolo de Dunăre, să știți că suntem foarte prezenți în multe locuri. Numai că bula de rețele sociale de aici, din Constanța, nefiind targetată de noi direct, nu ne vede. O să translatăm însă, încet-încet, o mare parte din promovare către rețelele sociale și internet.

Rămânem în continuare și pe televiziunile naționale, fiindcă s-a dovedit a fi un lucru bun. Ne pregătim de pe acum - abia am încheiat filmările pentru clipurile din 2027, că așa se face. Probabil o să mai adăugăm două săptămâni sau o lună, în funcție de buget.

Perioada de difuzare pe câteva televiziuni este foarte scumpă, așa că mutăm ușor-ușor o producție anume, de o anumită calitate, în mediul online și pe rețelele sociale. O vom face cu profesioniști, pentru a transmite informații săptămânale sau zilnice din destinația turistică, fie că este vorba despre Constanța sau Mamaia.

Vom folosi materiale bune, promovate și rostogolite cu ajutorul instrumentelor AI sau al celor digitale, pe care specialiștii le cunosc. Aceste mesaje trebuie să ajungă pe telefoanele celor din afara României, având și landing page-uri în poloneză, engleză, franceză și germană.”, a spus George Măndilă.

Robert Nenciu, George Măndilă

Excursiile de o zi sunt în continuare neatractive

George Măndilă a spus că se fac eforturi pentru a-i convinge pe hotelieri și pe turoperatori să ofere în plus pachete turistice cu excursii de o zi pentru turiști.

”Putem merge și în acele direcții, alocând bugete pentru promovare în Meta și Google, dar trebuie să fim însoțiți și de un turoperator care să lege povestea, să prezinte pachete turistice de șapte, cinci sau trei zile, cu zboruri spre Kogălniceanu sau Otopeni și transfer spre Constanța. Cu alte cuvinte, este nevoie de această parte organizatorică de agenție de turism în spate; altfel, vom face doar promovare de destinație: „Hai la Constanța, dar ia-ți cazare de pe Booking și descurcă-te până acolo”.

Eu încerc, de fiecare dată, să împing turoperatorii din România să intre în contact cu marii turoperatori din Europa. Totodată, am adus agenții de turism și turoperatori din Europa să stea de vorbă cu patronii de hoteluri, adică să cumpere direct. La unii s-au legat colaborările, la alții nu.

Pentru patronii de hoteluri, este cam aceeași poveste: că vine un turist din Germania sau că vine un turist din Bacău. Știți ce este greu acum? Faptul că românii plătesc la fel ca străinii, iar ultimul trend arată că românii cheltuie chiar mai mult decât ei. Atunci, un patron de hotel se întreabă: „De ce să-mi mai bat capul cu italieni, nemți sau englezi, când cei din orașele mari din țară, din orice municipiu, reședință de județ, care ajung la mine în hotel, cheltuie și plătesc prețuri bune?”.

În plus, aceștia nu cer transferuri de la aeroport și nu pun întrebări despre tot felul de excursii de o zi. Turiștii străini sunt foarte interesați de excursii, pentru că nu vor să stea patru zile într-un singur loc - dacă tot s-au deplasat până aici, vor să vadă cât mai mult. Noi, românii, fiind familiarizați cu zona, nu mai cerem excursii de o zi în împrejurimi; le cam știm sau le-am văzut la televizor. Dar pentru cineva venit din străinătate, asta este o dorință majoră.

Video 4:

Din cauză că avem atât de mulți turiști români în zonă, nu s-au dezvoltat agenții care să vândă excursii de o zi în countryside - adică în mediul rural din jurul orașului Constanța și din județ.

Revin la conceptul de Riviera Românească – scuzați-mi micile salturi în discuție. Noi mai avem și alte subzone pe care trebuie să le dezvoltăm, cum ar fi conceptul de Terra Constantiana (terenul din jurul orașului Constanța, fără nicio conotație imperială, ci ca denumire de concept). Asta înseamnă să punem în valoare cramele și siturile istorice din zonă, totul începând oarecum cu zona metropolitană.

Pe lângă Riviera Românească de la mare, să nu uităm că avem malul drept al Dunării Albastre, de la Ostrov până la Hârșova, ca să nu mai vorbim de întreaga Dobroge până la Tulcea. Toate porturile mici, pescuitul, plimbările cu barca și satele dunărene reprezintă o zonă care trebuie dezvoltată și promovată.

La fel ca în trecut, când turismul a început la oameni acasă - cu o masă cu mușama în curte și cu o boltă cu viță de vie (căci Costineștiul a fost construit mai târziu de Ceaușescu) -, acum avem din nou o dinamică proprie.

Faptul că prețurile sunt aceleași pentru români și străini face ca hotelurile să nu mai fie foarte interesate să depună efortul de a crea pachete turistice și de a atrage turiști străini. Ei spun așa: „Domnule, dacă mi i-ai adus, eu îi primesc, dar descurcă-te cu ei. Eu îi preiau la intrare și le dau drumul când pleacă; în parcarea din față nu mai am treabă”. Nimeni nu mai vrea să-și bată capul.

Dar să știți că aceasta este o tendință generală în turismul mondial: toți vor o viață ușoară, să încaseze poate puțin mai puțin, dar - atenție! - să nu-și bată capul. Și asta contează foarte mult.”, a explicat George Măndilă.

Robert Nenciu, George Măndilă

Piața externă, ținta principală

Măndilă mai spune că piața externă rămâne în continuare una din țintele principale și că în zona de promovare se caută în continuare turoperatori care să se alăture OMD Mamaia-Constanța prin promovarea unor pachete turistice.

”Le-am definit țările-țintă - o să vi le mai spun o dată, deși știu că le-am menționat: avem zona slavă de nord (Polonia și cele trei țări baltice: Lituania, Letonia, Estonia), deci populații vorbitoare de limbi slave care au ieșire la o mare rece.

Mai avem Insulele Britanice (Irlanda și Marea Britanie), unde sunt mulți oameni - 70-80 de milioane. Apoi Germania, împreună cu Olanda, Danemarca și Belgia, deci discutăm deja de peste 100 de milioane. În Polonia și țările baltice vorbim de peste 50 de milioane de oameni.

Acestea sunt țările cu ieșire la o mare rece. Marea Neagră este o mare caldă, iar ei își doresc să vină la o mare caldă.

Video 5:

Mai avem Peninsula Scandinavă (Norvegia, Suedia, Finlanda), unde sunt 30-40 de milioane de oameni, și țările fără ieșire la mare: Elveția, Cehia, Slovacia, Ungaria și Serbia.

Restul țărilor au propria ieșire la mare, propriul litoral și nu reprezintă o țintă pentru noi. Mai este însă o țară specială, cu care avem legături afective: Italia, care - vorba aia - are litoralul ei și este foarte frumos. Însă, pentru faptul că la noi prețurile sunt mai mici, italienii ar putea reveni pe litoralul românesc. Numai că, între timp, a apărut un concurent foarte serios, care beneficiază de o resursă naturală și de un peisaj fantastice, și anume Albania.

Pentru italieni, Grecia a devenit scumpă, în timp ce Albania este mult mai ieftină. Salariile în Albania sunt foarte mici, nivelul de trai este redus, iar toate prețurile sunt pe măsură.

Așa se întâmplă și în România: dacă nivelul de trai crește de la un an la altul datorită fondurilor europene, a dezvoltării economice și a investițiilor străine, salariul mediu crește, iar implicit toate prețurile urcă. Astfel, occidentalilor li se pare că România a devenit scumpă, ei fiind obișnuiți cu imaginea unei țări în care cheltuiai un dolar pe lună. Lucrurile nu mai stau însă așa.”, a precizat George Măndilă.

Robert Nenciu, George Măndilă

Scăderea veniturilor cu 10-15%

Președintele OMD Mamaia-Constanța a afirmat că, potrivit datelor primite de la Serviciul de Taxe și Impozite, veniturile OMD-ului sunt în scădere cu 10-15%.  

”Acum avem o scădere de vreo 10-15% față de anul trecut, când ne uităm la încasările lunare, fiindcă se văd - le transmit cei de la SPIT... mă rog, se văd în date. Dacă e să recuperăm ceva până la finalul anului, poate ne-au scăpat nouă niște cifre.

Să sperăm că o să fim cu 10% mai puțin pe minus în 2026 față de 2025. Raportarea din 2027 se va face evident față de 2026 și, dacă vom avea o creștere, nu cred eu că va fi mai mare de 5%. Este greu de pe un an pe altul. Rostogolirea și căderea bruscă se fac repede - cazi de pe balcon, iar pe scări te duci imediat jos.

În schimb, revenirea și urcatul până la etajul unu sunt foarte grele, mai ales dacă nu faci exerciții la sală sau pe stadion și mai ai și burtă. Este extrem de dificil. Dacă e să creștem față de nivelul anului 2026, iar la finalul lui 2028 vom avea o creștere de 5%, este o coajă bună... adică o creștere în general, indiferent de termenul de raportare, tot creștere rămâne.

Păstrăm aceleași evenimente sau venim cu ceva în plus? Le mai modificăm, poate mai tăiem anumite zile și le adăugăm în altă parte. Numărul total de evenimente va fi probabil mai mic sau mai mare. Dacă vom găsi înțelegere și pe la artiști să-și lase pretențiile mai jos - fiindcă toți tragem la aceeași căruță și nu e obligatoriu să te îmbogățești pe banii OMD-ului, ai primăriei sau ai stațiunii, fiecare trebuie să contribuie, mai ales dacă ești din Constanța.

Video 6:

Te dezvolți în orașul ăsta, beneficiezi de o stare de bine, de o stare de prosperitate. Te-a ajutat Dumnezeu în viață să câștigi; de ce să nu întorci ceva înapoi orașului acestuia? Eu tuturor le spun chestiunea asta și mulți se uită cruciș: „De ce trebuie să dau eu de la mine?”. Păi, atunci cine să dea?

OMD-ul, dacă este solicitat de primărie să ajute cu ceva, o face cu plăcere de fiecare dată și pentru noi va fi o onoare să sprijinim primăria.

Noi suntem implicați în ceea ce se întâmplă la Cazinoul Constanța, în Casino Music Festival, care a început pe 11-12 septembrie și se va duce până pe 22 noiembrie: 11 weekenduri, câte două zile pe weekend - o veritabilă autostradă culturală între Cazinoul Constanța și marile orașe ale țării. Artiști internaționali, ansambluri de muzică clasică foarte bune, repertoriu variat, bogat, adus și într-o tentă modernă. Am dat comunicate de presă, am vorbit despre el și noi, și cei de la Cazino. Toată lumea știe, și să știți că și în țară, prin promovările făcute pe marile televiziuni și pe site-uri - ca să nu mai spun că internetul își face datoria și împingem povestea -, se vede rezultatul.

Dacă lucrurile merg bine - și până acum, începutul a fost extrem de promițător -, este posibil, ca la anul, conducerea Cazinoului Constanța să nu mai facă evenimente de doar două zile pe săptămână, ci vineri, sâmbătă și duminică (trei zile) și să mai adauge, probabil, încă un weekend între 22 și finalul lunii noiembrie, astfel încât să ne ducem foarte aproape de Ziua Națională, ajungând la 12 weekenduri. Luna decembrie este o lună specială, a cadourilor și a sărbătorilor. Acolo, Cazinoul probabil că își va face evenimentele lui, cum știe mai bine, și va fi altceva”, a încheiat George Măndilă.

Urmărește mai jos interviul integral:

.

.