Georgică Giurgiucanu a dispărut? E de negăsit și e căutat de poliție!
Georgică Giurgiucanu a dispărut? E de negăsit și e căutat de poliție!
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestGeorgică Giurgiucanu, trimis în spatele gratiilor în februarie 2019, pentru instigare la complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, și eliberat în 2022, parcă a dispărut de pe fața pământului. Nu mai este o noutate faptul că Primăria Constanța a deschis mai multe acțiuni în instanță împotriva inculpaților din dosarul Retrocedărilor, în baza cărora speră să obțină o parte din prejudiciul creat. Unul dintre aceștia este și Giurgiucanu, care nu s-a prezentat în fața judecătorilor, deși a fost citat... Afaceristul este de negăsit, iar magistrații au cerut sprijinul polițiștilor pentru a verifica dacă la adresa de domiciliu, depusă la dosar de municipalitate, locuiește sau nu Giurgiucanu și să culeagă informaţii privitoare la locuinţa actuală a acestuia. De asemenea, contactat ITM-ul pentru a comunica dacă Giurgiucanu figurează ca având contract de muncă activ, în caz afirmativ, să fie indicat angajatorul şi sediul acestuia.
În dosarul Retrocedărilor, Georgică Giurgiucanu a fost condamnat la 5 ani și 6 luni de închisoare și, după 3 ani și câteva luni a cerut liberarea condiționată, la Judecătoria Ploiești. Și a obținut-o, pe 24 iunie 2022, fiind eliberat.
Poliția îl caută pe Georgică Giurgiucanu
Chiar dacă și-a executat pedeapsa, acesta nu a scăpat de răspunderea civilă, așa că a fost chemat la bară, în mai multe acțiuni formulate de Primăria Constanța împotriva lui și a celorlalți inculpați din dosar. Unul din procese a fost deschis la Judecătoria Sectorului 5 București, iar toți pârâții au fost citați în fața magistraților. Mai puțin unul dintre ei, Georgică Giurgiucanu, care pare să fie de negăsit.
Pe 3 martie s-a scurs ultimul termen, iar magistrații au amânat cauza pentru 7 aprilie. Judecătorii au obligat Primăria Constanța să facă demersuri în vederea aflării adresei la care Giurgiucanu locuieşte în fapt, sau un alt loc unde ar putea fi citat în mod legal, la adresa din baza de date DEPABD (Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date) nefiind cunoscut. De asemenea, se va emite adresă către ITM pentru a ne comunica dacă Giurgiucanu figurează ca având contract de muncă activ, în caz afirmativ, să fie indicat angajatorul şi sediul acestuia.
Mai mult decât atât, judecătorii au dispus emiterea către Secţia de poliţie competentă pentru a-i sprijini în aflarea împrejurării dacă Giurgiucanu locuieşte în fapt la adresa menţionată de Primăria Constanța în cererea de chemare în judecată, în caz contrar, să culeagă informaţii privitoare la locuinţa actuală a acestuia.
Reamintim că, în 2021, Vergil Chițac, primarul Constanței, anunța că a început demersurile în vederea recuperării prejudiciului de peste 20 de milioane de euro prin retrocedări ilegale. Instanța judecătorească a dispus, printre altele, măsura de înființare a sechestrului asigurator pe bunurile celor implicați în Dosarul retrocedărilor ilegale. Ce-i drept, această măsură nu se poate aplica tuturor, pentru că, unii dintre ei sunt săraci lipiți pământului. Au avut grijă să nu aibă pe numele lor niciun teren, nicio construcție sau vreun alt lucru de valoare. Dar acolo unde este posibil, măsura a fost instituită deja. În Constanța, Ploiești și București, terenuri și construcții ale pârâților sunt puse sub sechestru. „Aceste proprietăți vor fi valorificate atunci când vom câștiga procesul împotriva celor care au retrocedat orașul bucată cu bucată“, spunea, la acea dată, Chițac.
Primăria a început în 2021 demersurile pentru recuperarea prejudiciului
Amintim că în 2008, DNA a trimis în judecată 37 de persoane acuzate de restituirea şi atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din Municipiul Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză, fapte prin care a fost cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane de euro (din care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane euro prejudiciu în dauna municipiului Constanţa). În dosarul ce s-a aflat 11 ani pe rolul instanțelor, Radu Mazăre a fost condamnat definitiv la 9 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor de plaje. De asemenea, Nicușor Constantinescu a primit, în același dosar, 5 ani cu executare. La fel, și fostul acționar de la Dinamo, Dragoș Săvulescu - 5 ani și 6 luni. Și Cristi Borcea primește o lovitură grea în acest dosar: 5 ani cu executare! El doar ce fusese eliberat condiționat în urmă cu câteva luni, într-un alt dosar. În prima instanță, fostul primar primise 4 ani de închisoare cu suspendare.
Ce terenuri trebuie să recupereze Primăria Constanța
Unele dintre terenuri ce au fost atribuite lui Ion Dumitru Cocăneanu, prin compensare, sunt situate în zona Perla, de 14.900 mp și un teren în valoare de 8.307 mp., alte două terenuri revendicate, prin compensare, Marianei Laura Leșe, unul în Mamaia, în suprafață de 12.320 mp, dar și unul în zona DN2A, în suprafață de 1478, Popas Cișmea, dar și în zona Spitalul Județean, în suprafață de 809 mp. Lui Marius Pușcași, condamnat și el la 3 ani cu executare, i-au fost atribuite, prin compensare, mai multe terenuri în Constanța și Mamaia.
Un teren aflat în zona Rex, de 3.566 mp, unul de pe strada Cumpenei va ajunge înapoi la UAT Constanța. Un alt teren aflat în Satul de Vacanță, în suprafață de 4211 mp, situat la fosta stație de taxare, a fost atribuit, prin compensare la New Home Construct SA și va ajunge, din nou, la municipiul Constanța, alături de un alt teren de pe strada Cașin. De asemenea, zeci de terenuri din zona peninsulară trebuie să ajungă în proprietatea UAT Constanța.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în 2019, ca Statul Român, în speță Primăria Constanța, să recupereze terenurile retrocedate.
„Constată că terenurile cu privire la care s-a intabulat dreptul de proprietate, prin încheierile nr. 21282 din 07 iunie 2006 şi nr. 20992 din 07 iunie 2006 ale Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa, în favoarea Municipiului Constanţa, aparţin domeniului public al Statului Român, urmând ca Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de reprezentant, să facă demersurile necesare pentru a intra în posesia acestor bunuri imobile.
În baza art. 397 alin. (3) C.pr.pen. raportat la art. 256 C.pr.pen. şi art. 25 alin. (3) C.pr.pen. dispune restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, în sensul revenirii următoarelor terenuri în domeniul public al statului sau, după caz, în domeniul public ori privat al Unităţii Administrativ Teritoriale Municipiul Constanţa“, se arată în minuta ÎCCJ.
S-a reținut că aceste terenuri sunt situate în stațiunea Mamaia, pe malul Lacului Siutghiol, pe faleză ori pe plaja litoralului. Altele sunt situate în diferite zone ale municipiului. S-a constatat că aceste terenuri sunt deținute de membrii marcanți ai grupării infracționale, persoane cercetate în această cauză.
Procurorii au constat atribuirea de terenuri în suprafețe de până la de 3 ori mai mari decât suprafața revendicată, prin falsificare, prin majorare, a întinderii obiectului cererii (notificării) de restituire, încheierea unor promisiuni de vânzare-cumpărare, mai înainte de soluționarea notificării, și subevaluarea unora dintre terenurile atribuite ca măsuri reparatorii în compensare, pentru a-și asigura dobândirea proprietății asupra avantajelor patrimoniale urmărite a fi obținute de către învinuiți, pentru sine și pentru alții. Terenurile cuprinse în Hotărârea Î.C.C.J., ce revin în patrimoniul municipiului Constanţa, sunt evidenţiate prin marcare.
Potrivit DNA, în perioada noiembrie 2002 - iulie 2005, membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, au soluţionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri din Constanța și Mamaia, în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de către ei sau de către persoane din anturajul lor a proprietăţii asupra unor mari suprafeţe de teren la care nu aveau dreptul.
Inculpații din dosar sunt: Ramona Dospinescu - 7 ani și 6 luni; Constantin Racu - 6 ani și 10 luni; Dima Alin Horațiu - 6 ani; Georgică Giurgiucanu - 5 ani şi 6 luni; Dragoş Emil Săvulescu - 5 ani şi 6 luni; Mihai Camboianu - 5 ani; Valentin Gheorghe Ionescu - 5 ani; Ion Marica - 5 ani; Cristian Talpău - 4 ani; Bogdan Ghițulescu - 4 ani; Bogdan Gabriel Sandu - 4 ani; Daniel Ene - 3 ani cu suspendare; Marius Puşcaş - 3 ani închisoare; Carmen Puşcaş - 3 ani cu suspendare;
harta cu locaţiile din dosar 2
Inculpați mai sunt Dan Miron - 2 ani cu suspendare; Răsvan Mircea Tudorache - 2 ani cu suspendare; Paraschiva Barbu - 3 ani cu suspendare; Niculae Nejloveanu - 2 ani cu suspendare; Ruxandra Luminița Darie (notar) - 2 ani cu suspendare; Graţiela Rusu - 2 ani cu suspendare; Sanda Gabriela Radu - 2 ani cu suspendare; Claudia Cealera - 2 ani cu suspendare; Chircă Nora Alina - 2 ani cu suspendare; Ceacîreanu Mihai Sergiu - 3 ani cu suspendare; Andrei Aurel Jean: 2 ani cu suspendare; Budei Cristina (notar) - 2 ani cu suspendare; Pană Viorel - 2 ani cu suspendare; Călătoru Luminița - 2 ani cu suspendare; Stanciu Silvia - 2 ani cu suspendare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
15.3° Constanța 













.jpeg_t.jpeg)


.jpg_t.jpg)

.jpg_t.jpg)

.jpeg_t.jpeg)
