Guvernul a aprobat declasificarea a peste 5.000 de dosare din arhivele diplomatice din anii 1990 -1992
Guvernul a aprobat declasificarea a peste 5.000 de dosare din arhivele diplomatice din anii 1990 -1992
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestArhiva diplomatică a Români va fi desecretizată, după cum a decis joi guvernul Bolojan. Proiectul a fost propus de șefa Externelor, Oana Țoiu, care spune că diplomații și politicienii care nu au nimic de ascuns nu se vor teme de o asemenea măsură.
Proiectul există dinainte ca executivul să fie demis
Guvernul României va dezbate joi proiectul de Hotărâre de Guvern privind declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din arhivele Ministerului Afacerilor Externe (MAE), acoperind perioada primilor ani de tranziție (1990-1992).
Guvernul României a intrat în ședință, joi, începând cu ora 14:00 ședința în care urmează să fie dezbătută și proiectul inițiat de Ministerul Afacerilor Externe privind declasificarea documentelor care acoperă începutul anilor 1990 din perspectivă diplomatică.
Inițiativa a fost anunțată la finalul lunii aprilie de ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu. Astfel, demersul vizează scoaterea din categoria secretelor de serviciu a 5.376 de dosare diplomatice, grupate în 768 de mape de arhivă care ocupă aproximativ 100 de metri liniari de rafturi.
Printre titlurile dosarelor, se numără: „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989″, „Reunificarea Germaniei (1990)”, „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai” și „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”.
Explicațiile Oanei Țoiu
Potrivit MAE, sunt 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, care ocupă aproximativ 100 de metri liniari de raft.
”Este cea mai consistentă tranşă de documente diplomatice deschise publicului după declasificarea celor de dinainte de 1989 şi acoperă o perioadă de cotitură pentru România: primele alegeri libere, mineriadele din iunie 1990, vizita istorică a Regelui Mihai din 1992, reunificarea Germaniei, prăbuşirea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) şi formarea Comunităţii Statelor Independente (CSI)”, arată Ministerul de Externe.
Printre titlurile de dosare, păstrând ortografia originală a vremii, se numără: „Reacţii în URSS faţă de Revoluţia din 22 decembrie 1989"; „Reunificarea Germaniei (1990)"; „Relaţii bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai"; „Tratat de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie cu URSS".
Românii trebuie să cunoască documentele
”Românii au dreptul să cunoască, pe documente, istoria tranziţiei. Prea multe lucruri au stat prea mult timp în sertare, iar acolo unde lipsesc informaţiile cresc conspiraţiile şi neîncrederea. Felul în care s-a reaşezat politica externă a României după 1989 - cum am ieşit din alianţele cu URSS, cum ne-am poziţionat în prima mare criză de după Războiul Rece aparţine istoricilor, cercetătorilor şi societăţii, nu subsolurilor instituţionale. Documentele pe care le deschidem astăzi nu mai aveau încadrarea de secret de stat de peste un deceniu, dar continuau să fie păstrate departe de public, ca secrete de serviciu. Schimbăm asta şi mergem mai departe, pas cu pas, cu digitalizarea şi publicarea lor. O democraţie matură îşi studiază istoria recentă şi o pune la dispoziţia cetăţenilor", a declarat ministrul afacerilor externe, Oana Ţoiu.
MAE menţionează că sunt exceptate de la declasificare materialele privind cifrul de stat şi instrucţiunile aferente, precum şi documentele referitoare la sediile şi paza misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, care vor fi evaluate separat, potrivit legislaţiei privind protecţia informaţiilor clasificate.
Hotărârea de Guvern a fost avizată favorabil de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat şi de Ministerul Justiţiei şi continuă efortul de transparentizare instituţională început prin declasificarea documentelor MAE elaborate până în decembrie 1989.
”Hotărârea de Guvern adoptată astăzi deschide etapa de pregătire a documentelor pentru consultare publică. Arhivele Diplomatice ale MAE vor parcurge procesul de inventariere, prelucrare arhivistică şi digitalizare, iar accesul cercetătorilor şi al publicului va fi asigurat treptat, pe măsură ce dosarele sunt pregătite potrivit standardelor arhivistice”, mai arată MAE în comunicat, potrivit știripesurse.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
17.7° Constanța 

.jpeg_t.jpeg)



.jpg_t.jpg)

.jpg_t.jpg)

.jpeg_t.jpeg)




