Guvernul a ratat șansa de a elimina din PNRR plafonul de 9,4% din PIB pentru sistemul de pensii

Eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile totale cu sistemul de pensii din Planul Național de Redresare și Reziliență a fost cerința principală a premierului Marcel Ciolacu pentru toți miniștrii PSD ai Muncii. Doar că această dorință pare tot mai departe și chiar imposibilă în acest moment după discuțiile de la Bruxelles.

În discuțiile pe care le-au avut la Bruxelles miniștrii Muncii și Fondurilor Europene, unul dintre subiectele abordate a fost eliminarea acestui plafon. Discuția s-a încheiat însă rapid pentru că funcționarii Comisiei erau dispuși să discute modificarea, nu eliminarea plafonului, dar doar în momentul în care le era prezentată legea pensiilor generale.

Legea pensiilor generale nu există în acest moment într-o formă concretă, de aceea nu a putut fi prezentată. Mai mult, Comisia aștepta un nou indicator care, în aceeași măsură, să aducă „disciplină financiară”, dar fără a afecta posibilitatea de actualizare sau majorare a pensiilor pe viitor. Nici acest lucru nu s-a întâmplat.

Procedural, Guvernul are o singură șansă să modifice plafonul de 9,4% din PIB. Această modificare trebuie să apară în momentul în care este depus PNRR-ul modificat cu noul capitol de RePowerEU. Deci, acordul și noul indicator ar trebui să existe până când ministrul Fondurilor Europene trimite către Comisie Planul Național de Redresare și Reziliență. Ceea ce, potrivit surselor guvernamentale, ar trebui să se întâmple pe 31 august sau în perioada imediat următoare. Din această cauză, pentru că ministerul Muncii nu a reușit să ofere Comisiei o alternativă, România riscă să rateze șansa de a modifica plafonul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu sistemul de pensii.

Pe de altă parte, nici ministerul Fondurilor Europene nu mai poate întârzia mult cu depunerea PNRR-ului modificat, pentru că de această modificare depinde posibilitatea de trimitere a cererii de plată numărul 3, în valoare de peste 3 miliarde de euro.

Până în acest moment, potrivit informațiilor, 17 țări din Uniunea Europeană au depus Planurile Naționale de Redresare cu noul capitol de RePowerEU, iar 10 dintre acestea au fost și aprobate deja. După ce o țară depune PNRR-ul modificat, Comisia are la dispoziție două luni pentru a face o analiză și a răspunde dacă îl aprobă sau îl respinge, conform digi24.ro