Guvernul Ciolacu 2, un executiv al promisiunilor și măsurilor nepopulare

Noul Guvern s-a prezentat în fața plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului pentru a prezenta programul de guvernare și a primi votul de învestitură. Un program cu multe promisiuni, dar și cu o serie de surprize neplăcute. Reforma statului, debirocratizarea, descentralizarea și reforma bugetară sunt principiile care stau la baza acestui document care ar trebui să guverneze România în următorii patru ani. Dacă social democrații și liberalii constănțeni sunt de acord cu cu măsurile propuse, opoziția nu ratează niciun moment să critice acest program.

Cu o rapiditate ieșită din comun, facilitată de majoritatea aparent confortabilă din Parlament, cei 16 miniștri ai Cabinetului Ciolacu au trecut rapid de audierile din comisiile de specialitate ale Parlamentului, chiar dacă în câteva cazuri nu au lipsit ieșirile guralive ale celor din opoziție, cu precădere de la AUR. Maratonul învestirii noului Guvern a continuat cu votul în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului unde a fost prezentat și programul de guvernare al României pentru următorii patru ani.

Potrivit documentului citit în plenul Parlamentului de premierul desemnat, Marcel Ciolacu, reforma statului, debirocratizarea, descentralizarea și reforma bugetară sunt principiile care stau la baza acestuia. De exemplu, în administrația centrală ar urma reducerea numărului agențiilor cu cel puțin 25%. De asemenea, se va face comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor, astfel că niciun minister să nu dețină mai mult de două servicii deconcentrate la nivel teritorial. Și la secretarii de stat se va lucra semnificativ, numărul acestora urmând să fie redus cu cel puțin 50%. Practic regula introdusă este de maximum 2 secretari de stat/minister și maximum 4 la ministerele mari.

În ceea ce privește descentralizarea, se va marja pe transferul intens către autoritățile locale. Documentul vorbește și despre un transfer de competențe în teritoriu între instituțiile statului, prin aplicarea principiului subsidiarității, pe baza dialogului cu asociațiile primarilor și președinților de Consilii Județene. Referitor la reforma fiscal-bugetară, aici sunt foarte multe de discutat pentru că din această zonă vor apărea cele mai multe neplăceri pentru populație.

Parlamentarii constănțeni din arcul guvernamental au acceptat toate prevederile și au refuzat să facă vreun comentariu față de cele prezentate.

Nu de aceeași părere sunt parlamentarii constănțeni care acum sunt parte a opoziției. Senatorul USR Remus Negoi consideră că realitatea este cu total diferită față de promisiunile trecute în programul de guvernare.

„În ceea ce privește reforma administrației centrale aceste reduceri nu se vor simți. Nu sunt desființate structuri, restructurate posturi. Se propun doar comasări, nu desființări, reduceri de posturi și cheltuieli. O reformă a statului ar fi trebuit să cuprindă măsuri prin care să fie corectate problemele de la alegerile prezidențiale: reforma constituțională și a Curții Constituționale (atribuții, competențe, numire, revocare); reforma electorală, a funcționării instituțiilor cu atribuții în organizarea alegerilor; reforma serviciilor - controlul civil real în primul rând, dar și alte măsuri de organizare și funcționare eficientă. Referitor la debirocratizare, la fel ca și în cazul comasărilor în administrația centrală, planul lor este de fapt să nu facă nimic până la alegeri – doar să mimeze preocuparea prin facă strategii și analize care cel mai probabil vor rămâne pe hârtie. Nu sunt prezentate un termen asumat, o reducere de personal și de cheltuieli”, a declarat senatorul USR, Remus Negoi.

Remus Negoi

Și senatorul AUR de Constanța Nicolae Vlahu consideră că ceea ce am văzut ieri nu a fost decât o cacealma.

Nicolae Vlahu

„Guvernul se laudă intens, pe toate canalele posibile, că pregătește un «cutremur bugetar». Însă, după principiul «mult zgomot pentru nimic», ceea ce vedem este, de fapt, o nouă cacealma. Așa-numita «ordonanță trenuleț“, reluată an de an în luna decembrie, nu face decât să amâne aplicarea unui număr important de legi pe care chiar coaliția guvernamentală le-a adoptat cu mult entuziasm populist. Înghețarea salariilor și a angajărilor în sistemul public, anunțată cu surle și trâmbițe, nu este o măsură spectaculoasă, ci doar o aplicare a legii. Această lege obligă guvernul să ia astfel de măsuri în cazul în care nu există o lege a bugetului adoptată pentru anul 2025. În loc să aplaudăm această situație, ar trebui să le reamintim guvernanților că nu este nimic de lăudat în legalizarea consecințelor propriei incapacități de a guverna responsabil. Mai bine ar înceta să plătească articole elogioase cu bani publici, pentru a masca o lipsă evidentă de soluții concrete și de viziune economică. Guvernul actual are un discurs care seamănă mai degrabă cu cel al opoziției: promite mult, critică și creează așteptări uriașe, dar nu face nimic concret. Deși au avut ani întregi pentru a implementa măsuri reale, nu au făcut nimic în acest sens și, cel mai probabil, nu vor face nici de acum înainte. România are nevoie de soluții, nu de promisiuni goale!“, a spus Vlahu.