Guvernul pregătește pachetul 3: România intră în al treilea val de măsuri fiscale

După două seturi de măsuri care nu au adus corecțiile sperate în buget, coaliția discută acum despre un „pachet 3” de ajustări. Se vorbește despre comasări de instituții, reducerea personalului din administrația centrală, limitarea excepțiilor privind pensionarea anticipată, scurtarea perioadei de șomaj sau chiar interzicerea cumulului pensie-salariu. În discuție intră și posibilitatea ca autoritățile locale să poată autoriza și taxa jocurile de noroc, dar și alte proiecte economice. Social-democraţii spun că vor susţine acest pachet doar dacă vor fi incluse şi propuneri de relansare a economiei.

Premierul Ilie Bolojan a lăsat de înțeles că pachetul pentru administrație ar putea fi completat „cu multe altele”, iar Guvernul intenționează să meargă din nou în Parlament pentru angajarea răspunderii.

Guvernul va susține proiectele de dezvoltare economică și va simplifica procedura de autorizare a hidrocentralelor pentru a crește producția de energie.

Premierul consideră că este nevoie să fie asigurată și partea de stocare a resurselor de energie.

Multe dintre ideile vehiculate acum ar fi trebuit deja aplicate la pachetul anterior, dar au fost amânate. În prezent, patru proiecte din acel set se află la Curtea Constituțională – trei contestate de opoziție și unul de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Între timp, deficitul rămâne presant: ținta convenită cu Bruxelles este de 8,4%, însă impactul măsurilor trecute nu a fost suficient.

Analiștii economici spun că până acum nu s-a produs nicio schimbare autentică și că România are nevoie de ajustări radicale pentru a economisi miliarde. Reforma companiilor de stat a dispărut complet de pe agendă după ce Dragoș Anastasiu a părăsit funcția, deși premierul își asumase responsabilitatea de a o continua.

Trei domenii sunt critice:

• Companiile de stat, unde ar fi fost nevoie de privatizare și restructurare rapidă.

• Administrația publică, care ar trebui redusă ca personal, dar în paralel cu digitalizarea și simplificarea procedurilor pentru cetățeni.

• Lucrările publice, unde consideră că guvernul a supracontractat peste capacitatea bugetului, ceea ce ar fi trebuit corectat prin oprirea sau amânarea proiectelor.

Supradimensionarea aparatului administrativ vine dintr-o birocrație care își creează singură sarcini, justificând astfel posturi și cheltuieli suplimentare, susțin economiștii.

Aceștia estimează că actualele creșteri de taxe vor produce o scădere a deficitului, dar doar temporar. După acel moment, trendul descendent va reapărea pentru că fără reforme reale România nu va reuși să stabilizeze bugetul.

Pachetul 3 ar urma să fie aprobat tot prin procedura asumării răspunderii, iar săptămâna viitoare, coaliția de guvernare va primi primele analize cu economiile pe care le va face statul după aplicarea noilor măsuri, conform stiripesurse.ro.