Ilie Bolojan își pune primarii și toată administrația publică în cap... în loc de păr
Ilie Bolojan își pune primarii și toată administrația publică în cap... în loc de păr
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestPreședintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, care se vede deja în funcția de premier, a explicat că există multe locuri unde se pot face reduceri de personal și se pot astfel câștiga bani la bugetul de stat. Primii pe care i-a luat în colimator sunt funcționarii publici din administrația locală. Nu a spus nimic de aparatul mastodont din administrația centrală, ale căror salarii sunt semnificativ mai mari decât cele din administrația locală. Cu alte cuvinte, „premierul nedesemnat“ vrea să arunce povara reducerilor bugetare pe umerii primarilor. Aceștia din urmă, au declarat că exemplele și soluțiile oferite de Ilie Bolojan au sens până într-un punct. Și este punctul de vedere al primarilor din tot spectrul politic. Potrivit primarilor, să fii de acord cu Ilie Bolojan înseamnă să îți pui angajații în cap, iar de cealaltă parte să-l contrazici pe Ilie Bolojan poate avea efecte negative pentru ei atunci când vor solicita fonduri pentru dezvoltare. Primarii mai spun că viitorul Guvern trebuie să fie foarte atent cum gestionează problema în administrația publică locală și să consulte înainte de luarea unei decizii primarii din toată țara.
Venit din administrația publică locală, președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, pare să fi uitat zilele când se certa cu reprezentanții Guvernului pentru deciziile luate fără să-i consulte pe primari sau pe președinții de Consilii Județene.
Ilie Bolojan, vehiculat ca viitor premier desemnat, a vorbit luni, 2 iunie, despre cum s-ar putea reduce cheltuielile bugetare. Toată lumea se aștepta să vorbească despre acele institute fantomă care consumă anual resurse însemnate fără a avea vreun impact la nivelul societății. Toți se așteptau să vorbească despre aparatul administrației publice centrale, unul nejustificat în anumite cazuri. Niciuna dintre aceste variante nu a fost discutată. Bolojan a vorbit despre cum se pot face reduceri de cheltuieli prin luarea unor măsuri în administrația publică locală.
Bolojan a vorbit despre desființarea Autorităților Județene de Ordine Publică de la nivelul fiecărui Consiliu Județean.
„Dacă mâine se desființează ATOP-ul, nu se va întâmpla absolut nimic, doar că acolo 15-20 de oameni primesc o indemnizație lunară care poate fi până la 20% din salariul președintelui de Consiliul Județean. Înseamnă că 4 posturi de președinți de Consilii Județene în fiecare județ, cum ar veni, se pot reduce de pe o zi pe alta. Dacă se desființează această autoritate, nu se va întâmpla nimic și asta vă spun din propria experiență”, a spus președintele Senatului.
Un alt exemplu dat de Ilie Bolojan se referă la cumulul de funcții pentru anumite categorii de funcționari publici la nivel local. Mai exact, el s-a referit la faptul că există anumite posturi care pot fi acoperite de aceeași persoană la mai multe primării.
„Putem să discutăm de faptul că un secretar al unei comune, un contabil al unei comune, poate să aibă norma la mai multe primării. Și așa cum în sectorul privat un contabil gestionează mai multe societăți comerciale, în multe din primările din România, contabilii nu au suficient de lucru ca să justifice, de exemplu, o normă întreagă. Poți să lucrezi la două primării, două zile pe săptămână la o primărie și trei zile la cea mai mare de lângă”, a mai spus Bolojan.
bugetari administrația publică locală
Președintele Senatului a făcut referire și la sporurile angajaților din administrația publică locală despre care spune că în ultimii ani s-a abuzat.
„Mă gândesc, de exemplu, la sporuri pentru condiții vătămătoare, care cred că a fost abuzat, sau chiar la sporurile pentru fondurile europene, nu neapărat la procent, ci la distribuție acestor fonduri. Acordarea de sporuri europene a devenit un aspect care ține doar de creșterea de salarii, fără să reflecte aportul funcționarului respectiv în absorbția proiectului. Mă gândesc că ar fi o chestiune de responsabilitate, ca în condițiile în care ai beneficiat de un spor de fonduri europene doi ani de zile și proiectul tău a fost pierdut, poate ar trebui să returnezi acel spor înapoi statului, pentru că atunci, cu siguranță, vei fi mai atent ca proiectul să se implementeze”, spune Bolojan.
Mesajul a ajuns și la primarii constănțeni care consideră că anumite propuneri pot fi luate în calcul, însă altele nici măcar nu trebuiau aduse în discuție. Primarii constănțeni, cel puțin cei cu care am vorbit și care au dorit să nu le dăm numele, sunt de părere că administrația publică locală nu trebuie să fie cenușăreasa de serviciu când vine vorba despre reduceri de cheltuieli.
„Este mai simplu să arunci problema reducerilor în cârca primarilor. Ei cred că oamenii vor uita până în 2028 ceea ce dorește viitorul Guvern să facem acum. În primul rând nu este corect, iar în al doilea rând cred că administrația publică centrală este mult mai umflată decât cea locală. Dacă vă uitați la toate primăriile din județul Constanța veți observa că niciuna nu are organigrama ocupată. Peste tot sunt posturi neocupate. În ceea ce privește anumite sporuri, sunt de acord cu ceea ce a spus Ilie Bolojan, unele chiar sunt aberante, dar a fost singura modalitate de a stimula financiar angajații. Dacă spun că sunt de acord cu Ilie Bolojan angajații îmi vor sări în cap. Dacă spun că nu sunt de acord cu Bolojan o să mă rog de ei peste câteva luni să îmi dea bani pentru proiecte. Nu cred că este corectă abordarea, dar vom vedea pentru că acum este doar o discuție”, a declarat unul dintre primarii constănțeni.
bugetari administrația publică locală
Un alt primar din județul Constanța a fost ceva mai tranșant. „Nici nu a ajuns premier și gata, hai să spulberăm administrația publică locală. Noi am fost primii care am răspuns semnalelor privind reducerile de cheltuieli și acum tot la noi se uită. De ce nu se uită la toate institutele alea unde sunt plasate toate „cunoștințele“ politicienilor care produc în niciun fel plus valoare pentru România. De ce nu se uită la anumite instituții ale statului unde unii primesc bani frumoși să plimbe hârtii. Se uită la administrația locală acolo unde noi ne-am chinuit să ne aducem oameni buni pe care i-am remunerat prin diverse moduri doar pentru a nu pleca, și vine acum Bolojan să ne spună să le tăiem sporurile. Cum aș putea să mă duc eu în fața angajaților să le spun că trebuie să renunțăm la nu știu ce sporuri. Păi nu mă linșează? Mă așteptam la Ilie Bolojan, care vine din administrația publică, să fie ceva mai rațional. Eu tot sper că sunt doar discuții”, a spus un alt primar constănțean.
Tot un edil din Constanța a spus că orice decizie se va lua, în ceea ce privește reducerile de cheltuieli, vor exista victime colaterale. El totuși crede că înainte de luarea lor vor exista discuții și consultări cu toți cei care urmează să fie afectați. „Ne convine sau nu, se va ajunge la astfel de decizii. Acum, vinovați pentru situația bugetară nu sunt funcționarii publici din administrația locală. Eu cred că administrația publică locală și-a arătat eficiența, cel puțin pe partea de atragere de fonduri europene. Cu siguranță au fost și proiecte care au eșuat și cred că cei care au încasat bani trebuie să îi returneze. Acum, întrebarea este: La proiectele naționale care au eșuat se vor returna indemnizațiile colosale care s-au încasat?”, a spus un alt primar.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
10.4° Constanța 
















