Iluzia trenului metropolitan de la Constanța? Guvernanții propun trasee pe șine din secolul trecut și stații închise de 70 de ani
Iluzia trenului metropolitan de la Constanța? Guvernanții propun trasee pe șine din secolul trecut și stații închise de 70 de ani
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestTrenul metropolitan de la Constanța, mega-proiectul pe care guvernanții au anunțat că vor să-l realizeze la malul mării, se dovedește încă din start o provocare uriașă. O scurtă analiză a specialiștilor în domeniul feroviar arată că pe traseul prezentat ca făcând parte din viitorul tren metropolitan se află stații închise încă de acum aproape 70 de ani, dar și linii neelectrificate. Trenul metropolitan este posibil și ar reprezenta un salt incredibil de avantajos pentru Constanța, dar necesită eforturi și investiții de ordinul multor miliarde de euro.
Ministerul Transporturilor a aprobat oficial proiectul trenului metropolitan Constanța, dar realizarea acestuia se va dovedi însă o misiune dificilă, deoarece printre rutele propuse se află linii care au fost închise de mult traficului de călători și altele pe care introducerea de trenuri suplimentare este practic imposibilă în condițiile actuale, din cauza suprasaturării, se arată într-o analiză realizată de Club Feroviar.
Documentul lansat în consultare publică de minister are un nume kilometric: „Proiect de Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru modificarea anexei la Ordinul Ministrului Transporturilor și Infrastructurii nr.1448/2023 pentru aprobarea listei proiectelor analizate, aprobate și propuse spre implementare potrivit prevederilor art. 112 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, precum și pentru mandatarea companiei naționale care administrează infrastructura feroviară pentru constituirea parteneriatelor și pentru încheierea protocoalelor de implementare a proiectelor.“
Șapte trasee puse în discuție pentru trenul metropolitan Constanța
Precizările asupra celor șapte trasee puse în discuție pentru trenul metropolitan Constanța sunt însă cât se poate de succinte, conforma analizei citate.
Traseul 1: Cernavodă – Medgidia – Constanța (Cernavodă Oraș/Cernavodă Pod – Medgidia – Constanța – tunelul Palas – Poarta 1 Port Constanța); coridor strategic de est-vest, asigurând conectivitatea directă cu centrul și zona istorică a Portului Constanța prin tunelul urban).
Ruta Medgidia-Constanța este una dintre cele mai fezabile pentru noul serviciu feroviar. Linia este dublă, electrificată, modernizată pentru circulația trenurilor cu peste 140 km/oră. În toate stațiile de pe traseu există europeroane. În acest caz, mai trebuie doar cumpărat materialul rulant. Cât privește partea cu tunelul Palas, contractul pentru lucrările necesare redeschiderii circulației este în faza de licitație, fiind depuse două oferte. Rămâne de văzut cum se vor ”strecura” trenurile de călători printre marfare, mai ales că tunelul are cale simplă.
Traseul 2: Constanța – Mangalia – 2 Mai (punerea în valoare a coridorului sudic de pe litoral, deservind naveta locală și fluxurile turistice).
În condițiile actuale, introducerea de trenuri metropolitane este imposibilă în sezonul estival, când linia este suprasaturată de trenurile sezoniere. Linia este simplă, neelectrificată și cu semnale mecanice, adică un tren nu poate pleca decât după ce din fața lui ajunge în următoarea stație (nu haltă sau punct de oprire).
Licitația pentru modernizarea, electrificarea și dublarea parțială a liniei (între Costinești și Mangalia) a fost anulată, iar procedura nu a mai fost reluată. Pe traseu au fost construite doar două europeroane, în haltele Costinești Tabără și Neptun, fiind în plan construcția altuia în stația CF Costinești. Lăudabil este faptul că a fost luată în considerare și linia Mangalia-2 Mai, care există, dar este folosită doar sporadic pentru transportul de marfă.
Traseul 3. Constanța – Ovidiu – Năvodari – Petromodia – Corbu (axă metropolitană de nord vitală, conectând zonele rezidențiale, industriale și turistice).
Traseul 4: Medgidia – Nicolae Bălcescu – Aeroport Mihail Kogălniceanu (conexiune multimodală dedicată pasagerilor aeroportuari și personalului bazei militare).
Liniile există pe unele tronsoane, sunt simple, neelectrificate și într-o stare nu tocmai bună, pentru a folosi un eufemism. Pe aici circulă doar trenuri de marfă. Pentru realizarea legăturii directe cu Aeroportul Mihail Kogălniceanu vor fi necesare investiții într-o linie nouă.
Traseul 5: Medgidia – Valea Dacilor – Cobadin – Negru Vodă (asigurând accesibilitatea și conectivitatea localităților din sud-vestul județului și legătura feroviară transfrontalieră).
Linia este simplă, neelectrificată. Circulația trenurilor de călători pe secția de cale ferată 803 Medgidia-Negru Vodă a fost sistată în toamna anului 2012. La începutul anilor 2000, CFR Călători a introdus, în compunerea trenurilor București – Constanța – Mangalia, două vagoane de Varna, care erau detașate, respectiv atașate la Medgidia. Între timp, vagonul București-Varna circulă pe la Ruse. Un proiect pentru reluarea circulației trenurilor de călători a fost prezentat la Zilele Feroviare 2019, însă nu s-a mai făcut nimic în acest sens.
Traseul 6: Medgidia – Dorobanțu (Culmea) – Lumina – fosta Fabrică de zahăr Năvodari, în dreptul străzii Horia Agarici, Năvodari (integrarea și reabilitarea liniilor feroviare industriale și a infrastructurii de traversare a canalului pentru transport metropolitan integrat).
Linie simplă, neelectrificată, pe care în prezent nu există trafic feroviar. Reabilitarea ei și reluarea circulației va reprezenta o provocare.
Eforie Nord - Techirghiol... Pe această linie simplă, neelectrificată, inaugurată în 1928, nu se mai circulă încă din anul 1960
Traseul 7: Eforie Nord – Techirghiol (legătură rapidă de transport de interes local între cele două stațiuni balneo-climaterice învecinate).
Pe această linie simplă, neelectrificată, inaugurată în 1928, nu se mai circulă încă din anul 1960. Infrastructura va trebui înlocuită total, căci șinele mai există doar pe alocuri și sunt într-o stare extrem de proastă (dincolo de faptul că au crescut chiar și copaci, nu doar bălării, pe calea de rulare). Practic, va fi un proiect care va trebui realizat de la zero.
Iată și ce prevede proiectul trenului metropolitan Constanța, așa cum a fost prezentat oficial de Ministerul Transporturilor.
„În conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 12/1998 (republicată) privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, a Normelor Metodologice din 1 martie 2023 de aplicare a prevederilor art. 112 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate, cât și a cadrului normativ relevant național, transportul feroviar public reprezintă un serviciu public esențial pentru societate, ce contribuie la rezolvarea unor interese majore ale economiei, la creșterea eficienței economice a sistemului național de transport, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a emisiilor poluante, la libera circulație a persoanelor, mărfurilor și a altor bunuri, în interiorul țării și în trafic internațional, cu un grad înalt de siguranță, în condiții ecologice și eficiente, constituind astfel un sector strategic de interes național, în actualul context geopolitic.
Luând în considerare necesitatea asigurării serviciilor, respectiv creșterea capacității de transport existente, privind transportul local și regional pentru persoane și instituirea cadrului normativ prin care autoritățile publice locale să poată contribui la acest efort, ca răspuns la provocările actualei situații privind instituirea unui cadru normativ de lucru, se impune crearea bazei unui parteneriat între instituțiile implicate în implementarea de proiecte în domeniul infrastructurii feroviare.
Proiectul se concentrează pe operarea și dezvoltarea unui serviciu public modern, eficient și durabil de transport feroviar de călători de interes local pe rețeaua feroviară aferentă teritoriului județului Constanța. Pilonii principali ai proiectului sunt:
● Operarea serviciului public pe rutele potențiale, în mod gradual: organizarea serviciilor publice de transport feroviar de călători de interes local pe rețeaua existentă aferentă teritoriului județului Constanța, prin structurile competente ale autorităților locale sau prin operatori de transport selectați în condițiile legii, precum și analizarea și realizarea etapizată a unor conexiuni noi, inclusiv a unei legături feroviare către baza militară din zona Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu.
Proiectul are în vedere operarea pe rute potențiale, identificate pe următoarele linii de cale ferată publică existente, precum și analizarea oportunității punerii în valoare prin servicii de transport feroviar a unor foste amplasamente feroviare la nivel județean și metropolitan:
a. Cernavodă - Medgidia - Constanța (Cernavodă Oraș/Cernavodă Pod - Medgidia - Constanța - tunelul Palas - Poarta 1 Port Constanța; coridor strategic de est-vest, asigurând conectivitatea directă cu centrul și zona istorică a Portului Constanța prin tunelul urban);
b. Constanța - Mangalia - 2 Mai (punerea în valoare a coridorului sudic de pe litoral, deservind naveta locală și fluxurile turistice);
c. Constanța - Ovidiu - Năvodari - Petromodia - Corbu (axă metropolitană de nord vitală, conectând zonele rezidențiale, industriale și turistice);
d. Medgidia - Nicolae Bălcescu - Aeroport Mihail Kogălniceanu (conexiune multimodală dedicată pasagerilor aeroportuari și personalului bazei militare);
e. Medgidia - Valea Dacilor - Cobadin - Negru Vodă (asigurând accesibilitatea și conectivitatea localităților din sud-vestul județului și legătura feroviară transfrontalieră);
f. Medgidia – Dorobanțu (Culmea) - Lumina – fosta Fabrică de zahăr Năvodari, în dreptul străzii Horia Agarici, Năvodari, (integrarea și reabilitarea liniilor feroviare industriale și a infrastructurii de traversare a canalului pentru transport metropolitan integrat);
g. Eforie Nord - Techirghiol (legătură rapidă de transport de interes local între cele două stațiuni balneo-climaterice învecinate).
● Lucrări pe infrastructura publică (C.N.C.F. „CFR” S.A.): Lucrările de reparații, modernizare, eliminare a restricțiilor de viteză și dezvoltare a infrastructurii feroviare publice active (cale de rulare, semnalizări, instalații de siguranță) vor fi realizate, în cadrul asocierii, direct de către administratorul național al infrastructurii, C.N.C.F. CFR S.A., în baza proiectelor tehnice corelate.
● Regenerare urbană și amenajarea spațiilor publice din jurul infrastructurii feroviare (responsabilitate comună ADDJC–C.N.C.F. „CFR” S.A.): elaborarea și implementarea coordonată a intervențiilor pentru inventarierea, evaluarea, punerea în valoare și, după caz, reconversia funcțională a activelor feroviare subutilizate și a terenurilor, clădirilor și spațiilor din vecinătatea căii ferate, indiferent de forma actuală de proprietate, cu respectarea regimului juridic aplicabil, a cerințelor de siguranță feroviară și a competențelor fiecărui partener. Activitatea va cuprinde modernizarea și integrarea urbană a stațiilor feroviare, reconfigurarea acceselor și a spațiilor publice, precum și dezvoltarea unor funcțiuni complementare destinate atât călătorilor, cât și utilizatorilor fără scop de călătorie.
Intervențiile vor asigura:
a. intermodalitatea dintre transportul feroviar, transportul public local și mobilitatea activă, prin legături funcționale și accesibile între stații, autogări,
b. stații de transport public,
c. trasee pietonale și pentru biciclete,
d. parcări de transfer și zone de preluare sau debarcare rapidă a pasagerilor.
e. amenajarea spațiilor verzi, soluții de umbrire și drenaj urban,
f. instalații pentru producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile și
g. măsuri de eficiență energetică aferente stațiilor și facilităților conexe.
Modernizarea stațiilor și a zonelor feroviare adiacente va fi corelată cu:
a. lucrările necesare pentru creșterea capacității de primire, expediere, încrucișare, garare și prelucrare a trenurilor de călători și de marfă, precum și cu
b. cerințele privind funcțiile duale ale infrastructurii feroviare, inclusiv
c. continuitatea operațională, mobilitatea militară, intervenția în situații de urgență și reziliența infrastructurii critice.
● Intervenții complementare (ADDJC): Pentru asigurarea intermodalității și a atractivității transportului feroviar, ADDJC și asociații locali vor realiza următoarele categorii de investiții complementare în zona de siguranță/protecție feroviară și în vecinătatea acesteia:
a. Peroane: modernizarea și înălțarea peroanelor la cota standard europeană de +55 cm față de nivelul superior al șinei, pentru acces facil în vehiculele cu podea joasă, precum și adaptarea lungimii și a lățimii acestora la specificul fiecărui punct de oprire.
b. Accesibilitate: Asigurarea accesului facil către și de la stații/puncte de oprire (rampe pentru persoane cu dizabilități, lifturi, marcaje tactilo-vizuale pentru nevăzători, iluminat LED inteligent cu stocare fotovoltaică).
c. Clădiri feroviare: Modernizarea clădirilor de călători și a clădirilor tehnice adiacente destinate publicului (săli de așteptare, grupuri sanitare moderne, zone comerciale compacte).
d. Sisteme inteligente de transport și tarifare: implementarea unor sisteme digitale de informare în timp real a călătorilor și de supraveghere video, precum și a unui sistem electronic integrat de tarifare pentru trenul metropolitan și transportul public urban local.
e. Interfețe urbane & Regenerare: Modernizarea zonelor de legătură dintre stațiile CF și localități, amenajarea de facilități Park&Ride, Kiss&Ride, Bike&Ride/parcări securizate pentru biciclete și trotinete, amenajări peisagistice și mobilier urban.
f. Siguranță pietonală: Construirea de pasaje denivelate (pietonale și auto) pentru traversarea căii ferate în siguranță și modernizarea trecerilor la nivel existente (bariere automate, semnalizare acustică/optică avansată).
Proiectul se va implementa gradual
● Faza 1 (2026-2028): Elaborarea, avizarea și aprobarea documentațiilor de pregătire tehnico-economică (Studiu de Oportunitate, SF/DALI, Memorii Justificative privind necesitatea şi oportunitatea realizării lucrărilor de înlocuire la rând a elementelor suprastructurii de cale ferată), semnarea Acordului de Asociere oficial cu MTI/CFR S.A. și depunerea aplicațiilor în vederea obținerii aprobărilor de finanțare din noile axe și programe de finanțare nerambursabilă identificate.
● Faza 2 (2028–2030): proiectarea și execuția lucrărilor de înlocuire la rând a elementelor suprastructurii căii ferate și a lucrărilor de modernizare a infrastructurii feroviare, aflate în responsabilitatea C.N.C.F. „CFR” S.A., precum și proiectarea și execuția lucrărilor de intermodalitate, de modernizare a peroanelor și de regenerare urbană, coordonate de ADDJC.
● Faza 3 (2029–2030): punerea etapizată în funcțiune a primelor servicii metropolitane pe tronsoanele pentru care lucrările și procedurile de autorizare au fost finalizate, precum Cernavodă–Medgidia–Constanța, Constanța–Mangalia și Constanța–Năvodari, precum și atribuirea contractului de servicii publice de transport.
● Faza 4 (2031-2034): Extinderea serviciilor, integrarea de noi halte și realizarea noii legături feroviare către Aeroportul Mihail Kogălniceanu.
Modelul de parteneriat întemeiat pe art. 11^2 din O.U.G. nr. 12/1998 reprezintă cadrul juridic și tehnic adecvat pentru implementarea proiectului, deoarece:
1. Unifică competențele: MTI și C.N.C.F. „CFR” S.A. dețin monopolul tehnic și juridic asupra infrastructurii publice active de cale ferată (garantând siguranța feroviară), în timp ce ADDJC deține flexibilitatea administrativă, resursele financiare pentru documentații și mandatul de reprezentare a comunităților locale.
2. Sincronizează lucrările: Permite corelarea perfectă a graficelor fizice de șantier (reabilitarea liniilor realizată de C.N.C.F. „CFR” S.A. concomitent cu reconfigurarea peroanelor și a parcărilor P&R realizată de ADDJC), minimizând disconfortul și optimizând costurile de capital.
3. Facilitează atragerea unor noi fonduri publice: deși Programul Transport 2021–2027 se află într-un stadiu avansat de angajare a bugetului, existența unui parteneriat solid cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și cu C.N.C.F. „CFR” S.A., întemeiat pe art. 11^2 din O.U.G. nr. 12/1998, poate consolida maturitatea instituțională a proiectului și poziționarea acestuia pentru viitoarele programe de finanțare dedicate trenurilor metropolitane și mobilității urbane durabile, cu respectarea condițiilor de eligibilitate aplicabile fiecărui program.“
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ti-a placut articolul?
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestCOMENTARII
Dorim ca platforma noastră să fie un spațiu al dialogului civilizat, al exprimării libere și al dezbaterilor bazate pe respect reciproc. Fiecare cititor are dreptul să își exprime opiniile, să critice, să argumenteze și să își susțină punctul de vedere, însă acest drept trebuie exercitat cu respectarea celorlalți participanți la discuție. Pentru menținerea unui mediu decent și echilibrat, nu sunt permise următoarele tipuri de comentarii: ...
Vezi regulamentul complet
9.4° Constanța 










3.jpg_t.jpg)






