Importurile de energie ale UE au scăzut în T1

O creştere semnificativă a importurilor de energie în Uniunea Europeană s-a înregistrat între 2021 şi 2022, atât în ceea ce priveşte valoarea medie lunară (121%), cât şi cantitatea (9%), arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Totuşi, în primul trimestru din 2023, s-a consemnat o scădere a ambilor indicatori. Comparativ cu primul trimestru din 2022, a existat o scădere cu 9,2% a valorii şi cu 3% a cantităţii, informează agerpres.ro. 

După ce Rusia a invadat Ucraina, UE a adoptat o serie de sancţiuni, care au afectat direct şi indirect comerţul cu petrol şi gaze naturale şi au dus la o diversificare majoră a aprovizionării cu produse energetice. Ca rezultat, ponderea Rusiei în importurile UE din afara blocului comunitar de cărbune, petrol şi gaze naturale a scăzut continuu din trimestrul doi din 2022.

Grupul ţărilor puternic industrializate (G7), Uniunea Europeană şi Australia au convenit, la data de 5 decembrie 2022, să interzică firmelor occidentale să furnizeze servicii de asigurări, finanţare şi brokeraj pentru navele care transportă ţiţei rusesc la un preţ mai mare de 60 de dolari per baril, în cadrul sancţiunilor impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Ulterior, Uniunea Europeană a introdus un embargou privind achiziţiile de produse petroliere rafinate din Rusia începând cu data de 5 februarie.

Impactul măsurilor a fost vizibil în primul trimestru din 2023. Dacă în primul trimestru din 2022 Rusia a fost cel mai mare furnizor de uleiuri petroliere, cu o pondere de 26%, în primele trei luni din acest an ponderea Rusiei a fost de doar 3,2%, o scădere de 22,8 puncte procentuale (pp) faţă de primul trimestru din 2022. În acelaşi timp, a crescut ponderea importurilor din Norvegia (3,8 pp), Arabia Saudită (3,4 pp) şi Statele Unite (2,7 pp).

Situaţia este similară pentru gaze naturale în stare gazoasă, statele membre UE apelând la alte surse de aprovizionare. În primul trimestru din 2022 Rusia a fost cel mai mare furnizor al UE, cu o pondere de 38,8%, fiind urmată de Norvegia (38,1%), dar în primele trei luni din acest an ponderea Rusiei a scăzut cu 21,4 pp, şi a crescut cea a Norvegiei (8 pp), Algeriei (7,4 pp) şi Marii Britanii (4 pp).

În privinţa gazelor naturale lichefiate (GNL), în primul trimestru din 2022, Rusia (18,1%) a fost al doilea mare furnizor al UE, după SUA (48,6%), dar în primele trei luni din acest an ponderea Rusiei a scăzut cu 4,9 pp şi a SUA cu 8,4 pp, în schimb a crescut ponderea Norvegiei (6,5 pp), Qatarului şi Algeriei (ambele cu 2,4 pp).