În 5 minute, Înalta Curte de Casație și Justiție „a dat arama“ sistemului pe față. Video

Așa cum preconizam încă de vineri, scenariul 1 în care Înalta Curte de Casație și Justiție va desființa sentința Curții de Apel Ploiești prin care se suspenda prevederile Hotărârii nr. 32 de anulare a alegerilor din 2024 s-a întâmplat. Era cel mai plauzibil și mai ușor de pus în practică. Până la decizia judecătorilor ÎCCJ, de la Curtea de Apel Ploiești a apărut motivarea sentinței din 24 aprilie. O motivare de 20 de pagini în care se explică toate motivele care au stat la baza acestei decizii. Unii au spus o adevărată lecție de drept. Alții l-au blamat imediat pe judecătorul Alexandru Vasile care a avut acest curaj și chiar solicită acum excluderea lui din magistratură. Rămâne totuși o motivare peste care nu ar fi rău să se aplece cât mai mulți, să o citească, și poate așa vor înțelege cu adevărat ce s-a întâmplat pe 6 decembrie 2024. Vineri ÎCCJ a lămurit lucrurile, în sensul în care pe 4 mai ar trebui să mergem la vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale.

judecătorii CCR

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis, vineri, recursul împotriva deciziei prin care Curtea de Apel Ploieşti a admis o cerere în care se solicita suspendarea hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale.

Minuta ÎCCJ

„Admite recursurile declarate de recurenta-pârâtă Curtea Constituţională a României şi recurentul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti împotriva sentinţei nr. 135 din 24 aprilie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Casează în tot sentinţa recurată şi rejudecând: Admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti. Respinge cererile de suspendare, respectiv de anulare a Hotărârii Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024, formulate de reclamanta Popescu Gheorghiţa, ca inadmisibile. Definitivă”, potrivit minutei ÎCCJ.

Cu alte cuvinte, rămâne totul așa cum s-a stabilit pe 6 decembrie, adică alegerile din 2024 anulate și reluate în 2025 pe 4 și 18 mai. De fapt o decizie care era aproape sigur că va fi luată de judecătorii ÎCCJ. Au ales de fapt cele mai simplu scenariu, chiar dacă semnele de întrebare rămân în continuare, și nu sunt puține.

Ceea ce s-a întâmplat până la decizia ÎCCJ am putea spune că este important, în sensul în care în spațiul public a apărut motivarea sentinței din 24 aprilie prin care judecătorul Alexandru Vasile a suspendat și anulat Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 prin care se anula procesul electoral pentru alegerile prezidențiale. Motivarea conține 20 de pagini în care se explică pas cu pas, cu argumente juridice întemeiate, decizia de suspendare și anulare a Hotărârii nr. 32.

Motivarea Curții de Apel Ploiești

Avocatul Ingrid Mocanu a declarat că motivarea judecătorului Alexandru Vasile este foarte pertinentă și ține cont de realitatea juridică.

„Este o motivare foarte pertinentă care ține cont de realitatea juridică pe care o implica speța neavând niciun fel de conotație politică. Orice judecător dacă ar fi intrat pe fondul cauzei ar fi judecat de aceeași manieră. Referitor la competența generală a instanțelor judecătorul explică foarte clar ceea ce s-a explicat de mai mulți avocați încă din luna decembrie 2024. Mai exact, doar deciziile și avizele Curții Constituționale sunt definitive. În ceea ce privește hotărârile nu se face nicio referire, ele regăsindu-se doar în legea Curții Constituționale, nu în Constituție. Judecătorul explică foarte clar că aceste hotărâri au efect de act administrativ pentru că CCR s-a erijat într-un organ administrativ jurisdicțional atunci când a pronunțat această soluție. Mai mult decât atât, acest act nu este exclus de la controlul instanțelor de Contencios Administrativ pentru că legea spune clar ce acte sunt excluse. De asemenea, judecătorul explică și de ce nu poate fi exclus de la control pe Contencios Administrativ pentru că nici Constituția și nici Legea nu exclude Hotărârile CCR de la controlul judecătorului. Mai mult decât atât, aduce în motivare și Raportul Comisiei de la Veneția care spune foarte clar că în astfel de situații este obligatoriu să existe o cale de atac la o instanță independentă. Trebuie să precizăm faptul că CCR nu este o instanță de judecată, este un organ politico-jurisdicțional, un organ care are membri numiți politic și care nu înfăptuiesc justiția. Justiția este înfăptuită de Înalta Curte de Casație și Justiție și de celelalte instanțe constituite potrivit legii. Ca să fim foarte bine înțeleși. Atunci când a pronunțat Hotărârea nr. 32, nu a verificat constituționalitatea, ci a judecat efectiv o speță concretă și cumva a creat drept, adică a adăugat la lege, deși nu avea această atribuție, așa cum de altfel a motivat judecătorul de la Ploiești. Și-a luat o atribuție pe care nu o avea în lege și a emis un act administrativ normativ care avea aplicabilitate generală“, a explicat Ingrid Mocanu.    

Avocat Ingrid Mocanu    

Analistul Gelu Vișan făcea și el cu o serie de comentarii pe tema sentinței de la Curtea de Apel Ploiești aducând în discuție sistemul care se află în spatele unor decizii cum a fost cea din 6 decembrie 2024.

„Sistemul de justiție din România s-a văzut de multe ori, este destul de puternic controlat de statul paralel. Hotărârile CCR sunt acte administrative. Doar deciziile CCR sunt obligatorii și nu pot fi atacate. Ori pe 6 decembrie 2024 CCR a dat Hotărârea nr. 32”, a declarat Gelu Vișan.

Video 1:

El a continuat afirmând că motivația principală prin care s-a cerut de către Curtea de Apel Ploiești suspendarea Hotărârii nr. 32 este pentru că CCR și-a încălcat atribuțiile.

„Motivația principală pentru care s-a cerut lucrul acesta a fost pentru că și-a încălcat propria sa Hotărâre, adică Hotărârea nr. 31 prin care se valida turul 1 al alegerilor prezidențiale”, a mai spus Gelu Vișan.

Video 2:

Acum, revenind la decizia ÎCCJ prin care s-a casat sentința Curții de Apel Ploiești, trebuie precizat faptul că aceasta era cea mai la îndemână de luat fără să afecteze foarte mult, în opinia lor, ceea ce se întâmplă acum în România, fără să perturbe procesul electoral. Practic, ÎCCJ a confirmat puterea CCR și a lăsat loc numeroaselor interpretări, cel puțin din partea celor care se simt lezați de ceea s-a întâmplat după 6 decembrie.

Sediul ÎCCJ

În același timp, trebuie să menționăm că în continuare rămân aceleași întrebări la care românii încă așteaptă răspunsuri: motivele reale care au stat la baza luării Hotărârii nr. 32, în sensul desecretizării acelor note informative care i-au determinat pe judecătorii CCR să anuleze alegerile. Drept este că nu puțini sunt cei care se așteptau ca vineri la ÎCCJ să vină și să motiveze suplimentar Hotărârea nr. 32 prin prezentarea conținutului acelor note informative. Acest lucru nu s-a întâmplat, motiv pentru care se vorbește în spațiul public despre o a doua lovitură de stat.

Imediat după decizia ÎCCJ, George Simion a răbufnit: „Rușine! Turul 2 înapoi, cu toții la vot pe 4 mai!“, a fost mesajul transmis pe Facebook de Simion.

George Simion

În final trebuie să precizăm că zile mai sunt, slavă Domnului, să avem parte de un nou „6 decembrie“ în aprilie 2025. Numai că de data aceasta instituțiile par să își adune suficiente probe și elemente astfel încât o nouă „Hotărâre 32“ să fie foarte bine fundamentată. Și USR și Nicușor Dan le oferă muniție suficientă să facă acest lucru. Așa cum spuneau Cozmin Gușă, Gelu Vișan sau Ion Cristoiu, o finală prezidențială pe 18 mai între Victor Ponta și George Simion resetează România la momentul „6 decembrie“.