În ce lux se scaldă foștii bugetari tripleta Pilcă - Bogatu – Făinărea, din dosarul șpăgilor din Portul Constanța. Video
În ce lux se scaldă foștii bugetari tripleta Pilcă - Bogatu – Făinărea, din dosarul șpăgilor din Portul Constanța. Video
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestCaracatița din Port și ancheta DNA, care vizează oameni de afaceri locali influenţi, foşti vameşi influenţi în Port şi pe unul din şefii PSD Constanţa, Ion Dumitrache, au ținut, zile întregi, primele pagini ale ziarelor. Anchetatorii au reuşit să documenteze faptele de corupţie după ce s-au infiltrat în mijlocul reţelei infracţionale. În dosar apar și nume mari la care aceștia se lăudau că ar avea acces, precum europarlamentarul Mihai Tudose, senatorul Paul Stǎnescu, dar și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Printre cei vizați de anchetă se numără foștii vameși Eugen Bogatu, Marius Făinărea și Aurelian Pilcă, dar și mâna lor dreaptă, Ion Dumitru. Cu toții au reușit să-și sporească averea prin inginerii de tipul celei din Port, ajungând de la simplii bugetari la cei mai înstăriți oameni din județul Constanța. Dacă v-ați lămurit cum au ajuns aceștia să se îmbogățească, haideți să vedeți cu ce case se laudă! Doar nu v-ați imaginat că trăiesc în bojdeuci şi coşmelii...
Aurelian Pilcă și Eugen Bogatu
Eugen Bogatu, Aurelian Pilcă, Marius Făinărea, foști bugetari deveniți multimilionari, fac parte din „gruparea vameșilor“ care este activă de circa un deceniu și jumătate, timp în care membrii săi au avut și probleme penale, o parte din ei fiind reținuti sau arestați în dosare grele de corupție. Ion Dumitru este asociatul grupării vameșilor, și le administrează afacerile, cele mai cunoscute fiind cele pe care derulează în Portul Constanța, prin Sea Container Shipping SRL. Dumitru a ajuns și el sub lupa procurorilor, însă a fost și singurul care a dat „din casă“, atunci când a fost ridicat de DNA. Cât de bogați sunt vameșii doar ne putem imagina însă vă punem arăta, prin imagini, casele în care aceștia se lăfăie, situate în buricul târgului.
una din vilele lui Eugen Bogatu
Eugen Bogatu, două vile pe aceeași stradă
Așadar, Eugen Bogatu, care a fost condamnat, la jumătatea lunii decembrie 2015, în dosarul denumit generic UCM Reşiţa, la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare, și eliberat condiționat în 2017, deține două imobile, pe aceeași stradă, în buricul Constanței, una vizavi de cealaltă.
În fața imobilului în care locuiește este „expus“, printre altele, un autoturism de lux, un Range Rover, cel mai probabil al lui Eugen Bogatu, sau al soției Codruța.
Cea din urmă a luat exemplul soțului și s-a transformat într-o afaceristă de succes, iar printre afacerile pe care aceasta le deține se numără și blocul de la Poarta 1. Codruța, de profesie chimistă, face parte dintr-o reputată familie de medici ginecologi din Constanța, fiind fiica doctorului Raica.
Codruța a ridicat, prin firma familiei Bogatu, Inostrio Enterprises, și Logistic Partnes, hotelul Marina Tomis, pe strada Marcus Aurelius, același imobil în care a funcționat Spitalul de Boli Venerice din Constanța. Bogatu deținea, pe vremea când era director în Port, zeci de terenuri în Băile Tuşnad, Babadag, Eforie Sud, Năvodari, și Murighiol, și case în București, Sinaia și Eforie Nord.
În declarația de avere depusă în anul 2010 scria că e asociat sau acționar la 11 firme, bănci şi fonduri de investiţii. În plus, avea sute de mii de euro, pe care îi ținea în mai multe bănci comerciale. Deși îi mergea bine, fostul șef de vamă a ales să lucreze și pentru stat, în speță pentru CNAPMC, de unde primea o indemnizație ridicolă în raport cu veniturile sale. Familia Bogatu are afaceri în turism, deținând complexe turistice în Sinaia, Predeal, Eforie și Venus, de care se ocupă soția, Codruța.
imobilul din Portul Tomis, al familiei Bogatu
Video 1:
Buduru, o casă cât un palat
Vecin cu latifundiarul Bogatu este Petrică Buduru, acuzat că ar fi oferit șpăgi consistente, fie sume importante de bani, fie parfumuri de firmă, pentru avize, aprobări și acte în legătură cu parcele din Dana 97, prin firma Green Port Operator. Totul pentru că voia o stație de procesare și un terminal de bitum construite cât mai rapid în zona portului.
Nu face parte din gruparea vameșilor, dar l-am luat la pachet cu aceștia, dat fiind faptul că este vecin cu Eugen Bogatu, îi despart câteva case. După cum se poate observa și-n imagini, casa lui Petrică Buduru poate fi ușor confundată cu un hotel... ca să nu spunem un palat. A fost ridicată în urmă cu câțiva ani.
Video 2.
Aurelian Pilcă, palat cu vedere la mare!
Din gruparea vameșilor vizată de ancheta corupției din Portul Constanța face parte și Aurelian Pilcă, fost inspector vamal, asociat și el în firma Sea Container Services. Pilcă a fost, la un moment dat, și prin Consiliul de Administrație al Spitalului Județean Constanța. Ce sau cine l-o fi recomandat pentru funcție, el știe!
Din salariul de bugetar a reușit să strângă o avere de invidiat...și să-și ridice un adevărat palat. Afaceristul are o vilă pe strada Prelungirea Bucovinei, zona Spitalului Militar, iar de la balconul casei vede în toată splendoarea sa marea.
Până să ajungă mare afacerist, Pilcă a fost, în perioada 2005-2006, director general al firmei de turism SC Dana 95, anterior ocupând diverse funcţii în Direcţia generală a Vămilor-Regionala Constanţa: referent vamal, şef tură, şef adjunct vamă, şef vamă, director executiv Direcţia Regională a Vămilor Constanţa. A fost cel care a controlat, personal, sau prin apropiaţi celebra societate Almacons Constanţa, dar şi diverse firme prin portul Constanţa. De asemenea, a fost component al echipei naţionale de juniori şi tineret de rugby şi preşedinte de onoare al Rugby Club Farul Constanţa.
Video 3:
Făinărea locuiește într-o viluță de pe strada Delfinului
Marius Făinărea, un alt vameș controversat, are și el o viluță pe strada Delfinului. Desigur, nu se ridică la valoarea celor deținute de partenerii săi de afaceri, însă nici n-am putea spune că este vreo cocioabă.
Video 4:
Ion Dumitru - mâna dreaptă a vameșilor
În continuare, vă prezentăm și casa lui Ion Dumitru, asociatul grupării vameșilor și administratorul afacerilor acestora. De altfel, Dumitru a fost și singurul din gruparea Caracatița din Port care a dat „din casă“, atunci când a fost ridicat de DNA.
Ion Dumitru locuiește și el într-un palat situat pe strada Banu Mihalcea. Are un palat care se întinde pe mulți metri pătrați, împrejmuit de un gard de beton de peste un metru.
Video 5:
Rolurile foștilor vameși în caracatița din Portul Constanța
Haideți să ne readucem aminte ce roluri au avut foștii vameși în gruparea infracțională din Portul Constanța. În data de 04.12.2024, investigatorul cu identitate atribuită al DNA s-a deplasat la sediul Sea Container Group, firmă controlată de foștii vameși., unde a discutat cu Ion Dumitru acestora să citească un draft al procedurii de operare pentru activitățile ce urmează a fi desfășurate la dana 119, așa cum a fost ea întocmită de reprezentanții CN Administrația Porturilor Maritime Constanța SA. După ce a început lecturarea draft-ului, Dumitru i-a cerut investigatorului să îl lase la ei pentru a o discuta pe îndelete. Discuțiile au continuat, cei doi argumentând în favoarea lor diverse aspecte pe care le doreau implementate în documentele care vor reglementa ulterior activitatea comercială în zona danei 119. Ulterior, în birou a intrat și Eugen Bogatu care a citit și el proiectul de procedură de operare, exprimându-și un punct de vedere referitor la acesta. Bogatu i-a spus investigatorului sub acoperire că ei sunt foarte interesați de revenirea la vechea modalitate de derulare a activităților la dana 119, respectiv la încheierea unui contract anual între Sea Container Group și Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța SA. Totodată, Bogatu i-a precizat investigatorului cu identitatea atribuită, pe un foarte scăzut al vocii, că ei îi vor oferi ”pentru acest aranjament” suma de 50.000 euro.
În declarația dată în calitate de martor, în data de 18.01.2025, investigatorul cu identitate atribuită mai precizează: „(…). În timp ce vorbea cu mine, Bogatu Eugen a tastat pe un mini calculator portabil cifrele 50.000 și l-a îndreptat spre mine pentru a fi sigur că înțeleg ce sumă îmi oferă.(…)” Prin procesul-verbal din data de 12.02.2025 s-a procedat la redarea în formă scrisă a pasajelor de dialog ambiental audio a discuțiilor purtate la data de 04 decembrie 2024, de către investigat cu Dumitru, Bogatu şi Aurelian Pilcă astfel:
„– (…) Dumitru: Băi, să nu mă uiți încă o dată… îi spui și lu’ MIHAI. Cei 2 mii 7 sute de metri îi vreau cât mai repede cu putinţă. Ăia de dincolo.
– Investigator: Nu plecăm de aici. Dacă de asta.. trebuie să …[neinteligibil]…
– Pilcă: Da’ nu-i vorba de asta.
– Investigator: Păi, nu. Da’ glumesc.
– Dumitru: Eu nu! Te rog frumos! Ştii de ce? Pentru că… să securizez şi acolo. (…)
– Pilcă: Fii atent ce… ce mai propun eu acuma. De aia suntem toţi la masă, aici. Ă… Tu să-ţi faci o adresă, să-ţi spun şi traficu’ care l-am avut de-a lungul ultimilor 5 ani. (…)
– Bogatu: Asta da. Asta ne interesează pe noi. Dacă se poate prelua ăsta… dacă se poate pune ăsta… Noi putem să o închidem aşa. Foarte rapid. Mie mi se pare cea mai logică şi cea mai simplă. Eu am şi eu ceva experienţă acolo. Cum o văd eu? Dom’le, s-a reziliat contractu’ ăla dintr-un variu motiv, nu mai contează, da’ a existat un contract în spate, un adiţional, ca şi mod. – (…) Bogatu: Deci, eu aş face, dacă vrei de la mine, aş face la S.C.S.-u’ adresă: „Dom’le, având în vedere că s-a finalizat investiţia, având în vedere că ăştia au volum de marfă, având în vedere, uite ce am operat în ultimii ani, bla-bla-bla, nu ştiu ce!” Chestii de genul ăsta! – (…) Dumitru Prezentul contract se încheie pe perioadă de 12 luni, valabilitatea se va prelungi pe perioade succesive de 12 luni, numai în condiţiile în care contract pe cesiune, 64 în vigoare…Bogatu: Da. – Dumitru: Şi ăsta …[neinteligibil]…– Bogatu: …[vorbeşte în acelaşi timp cu Dumitru Ion]… Şi aici aş pune, eu aş pune o singură frază. – Investigator: Ăsta-i …[neinteligibil]… – Pilcă: Şi restu’ aşa, tot ă… – Bogatu: Eu aş pune o singură frază aici: „Nu poate fi neprelungit în mod nerezonabil.”. Adică. „Nu vreau!”. Că aia a fost atunci: „Bă, nu vreau!”. Bă, bun! Am făcut trafic, am făcut volum, am respectat, am făcut aia, aia, de ce mi l-ai reziliat? Pentru că aşa a vrut madam asta. Asta e altă… – Dumitru: Nu…(…)”, se arată în stenogramele DNA
Totodată, din declarația de martor a investigatorului cu identitate atribuită mai rezultă următoarele:
„(…) Referitor la posibilitatea de a desfășura activități în dana 119, le-am propus ca, în primă fază, firma lor să încheie un protocol cu firma SC Maersk Romania SRL și, ulterior, să solicite CN Administrația Porturilor Maritime Constanța SA acordul de a opera 72 ore/săptămână în dana 119. Bogatu Eugen mi-a transmis că ar putea lua în considerare acest lucru, însă va trebui ca eu să le garantez că acordul de operare pentru 72 ore/săptămână îl vor putea obține. Le-am mai spus acestora că aș apela la ajutorul lui Tănase Iulian Pepi, angajat al CN Administrația Porturilor Maritime Constanța SA, iar aceștia au fost de acord.(…)”
Acceptând soluția prezentată de investigatorul sub acoperire referitoare la posibilitatea CA SEA CONTAINER SERVICES SRL să poată opera în dana 119, reprezentanții societății solicită garantarea de către acesta a obținerii de către societate a dreptului de operare pentru 72 de ore, săptămânal.
Vameșii nu sunt la prima abatere
În 2012, procurorii DNA au dispus trimiterea in judecată a 39 de persoane în dosarul de corupție din Vama Port Constanta, după ce un grup infracțional, din care făceau parte Bogatu, Făinărea și Pilcă, constituit la nivelul instituțiilor vamale si portuare a creat o rețea de taxare ilicita a containerelor cu mărfuri introduse în țară, sumele de bani, cerute cu o frecvență zilnică, fiind în cuantum cuprins intre 250 USD si 13.000 USD pentru fiecare transport. În cadrul rețelei, cu un mecanism bine stabilit de colectare si redistribuire a banilor, exact ca-n dosarul Caracatița în Port- din zilele noastre, erau percepute sume de bani ilicite, inclusiv pentru deblocarea din vamă a mărfurilor introduse licit în România care, în caz contrar, erau amânate de la controlul vamal. După ani de zile de cercetare judecătorească, gruparea a fost achitată.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
13.9° Constanța 
















.jpeg_t.jpeg)


.jpg_t.jpg)

.jpg_t.jpg)

.jpeg_t.jpeg)
