În Dobrogea, fermierii sunt depășiți de situație, din cauza secetei. Video

România are un potențial agricol imens, dar anul acesta a fost marcat de o recoltă dezamăgitoare. Constanța este un județ cunoscut pentru varietatea culturilor, dar din păcate nu și pentru calitatea sau volumul lor. Cu soluri fertile și o varietate bogată de culturi, agricultorii din zonă au avut de înfruntat o vară plină de provocări: de la temperaturi extreme și secetă prelungită, până la inundații neașteptate. Agricultorii din Dobrogea au vorbit despre problemele cu care s-au confruntat și despre cât de mult i-a ajutat statul... sau nu.

Luna octombrie marchează finalul recoltării culturilor. În județul Constanța, o regiune cunoscută pentru diversitatea sa agricolă, recoltele au fost slabe. Anul 2024 a fost marcat de condiții climatice variabile, iar fermierii din zonă au fost nevoiți să se adapteze rapid pentru a face față provocărilor.

„Campania din 2024 a început foarte prost“

Un agricultor din comuna Mihai Viteazul ne-a declarat că a avut probleme din cauza secetei. Acesta a subliniat că din cauza fenomenelor meteo extreme, culturile au avut rezultate mixte: „Campania 2024 a început foarte prost din cauza secetei din toamnă și din primăvară. Producția medie la grâu a fost de 4000-5000 de kg la hectar, iar la orz la fel. Floarea, din cauză că în primăvară și în vară ploile au fost aproape nesemnificative, producția a fost de 1.000 de kg la hectar. Comparativ cu anii anteriori, nu se poate observa o creștere a producției pe județul Constanța“, a declarat agricultorul.

Fermierul a specificat că există o variație în recoltele de cereale, influențate de resursele financiare ale fiecărui fermier. „Sisteme de irigații sunt în zonă, dar sunt foarte scumpe și nu ne permitem. În schimb, cine are au fost de mare ajutor“, a declarat agricultorul.

imagine de la începutul campaniei agricole

Fenomenele meteo extreme au creat pagube iremediabile

„Schimbările climatice au afectat producția și pregătirea terenurilor pentru semănat. Inundațiile nu prea ne-au afectat, pentru că ploile au venit târziu pentru campania aceasta. În schimb, ploile sunt binevenite pentru campania de toamna: arat, discuit, semănat“, a mai declarat fermierul din Mihai Viteazu.

Un alt agricultor cu terenuri în comuna Peștera a specificat că „seceta și inundațiile ne-au afectat, ambele. Spre exemplu, la floarea soarelui, inundațiile ne-au culcat o parte din floare și n-am mai putut s-o recoltăm. Noroc că am avut asigurare și am putut să ne mai recuperăm din pagube.“

așa arată recolta fermierilor din Dobrogea

„Apa este singurul impediment în cultură în momentul acesta“

Acesta a mai menționat că „fără sisteme de irigații, nu se poate face agricultură“. Întrebat despre cum gestionează resursele de apă, el a afirmat următoarele: „Nu gestionăm în niciun fel. Așteptăm ploi, atât. Doar de la Dumnezeu… dacă ne dă, bine, dacă nu, asta e. Încheiem anul în pierdere. Apa este singurul impediment în cultură în momentul acesta.“

Nici în județul Tulcea nu e mai bine

Un agricultor din Babadag a scos în evidență dezastrul din sectorul agricol. „A fost o secetă cruntă astă vară. Plantele au mers bine și în momentul când au avut nevoie de apă, la fructificare, n-au mai fructificat. N-am avut decât bețe de floarea-soarelui și bețe de porumb“, a declarat acesta.

„recoltă“ din Tulcea

Referitor la fenomenele meteo din vară, agricultorul tulcean a menționat: „Seceta ne-a afectat. Inundațiile au venit după aceea, când de-acum se terminase cu agricultura de primăvară. Ne-au ajutat doar pentru anul următor, atât. Adică am avut apă în sol, am putut să semănăm la timp, să semănăm rapița la timpul ei, să semănăm grâul în condiții bune, că n-am mai semănat în umiditate de câțiva ani buni. Neavând sisteme de irigații, nu putem să irigăm, nu putem să facem o cultură bună. Având irigații, nu mai depinzi de ploaie. Încercăm să menținem cât mai mult apă în sol prin lucrări din acestea superficiale: renunțăm la arături adânci, încercăm mai mult cu grapa cu discuri să prelucrăm solul, încercăm să facem cât mai puține treceri, ca să ținem apa cât mai bine în sol.“

așa arată recolta în Tulcea

Ce face statul pentru agricultorii aflați în pagubă?

Agricultorul a menționat că a apelat și el la sprijinul acordat de către stat pentru calamități, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 120/2024. Întrebat despre sumele puse la dispoziție de către stat, el a declarat următoarele: „E vorba de 1.000 de lei la un hectar, pentru culturile de primăvară, dar într-o proporție care depinde de suprafața calamitată. Deci, din banii ăștia, statul îți dă exact cât ai avut calamitate. Din ce am auzit eu, dacă ai avut 50% calamitate, atunci îți va da 50% din 1000 de lei pe hectar, pentru culturile de primăvară. A fost anul acesta prin august, parcă, o comisie de la direcția agricolă și de la APIA, care au venit și au evaluat pagubele în câmp, iar acum am depus la direcția agricolă documentația și să vedem când or băga bănuții ăștia, cât or băga.“

„Nu putem trăi fără agricultură“

OUG 120/2024 a reprezentat un sprijin major pentru fermieri, însă mai sunt nevoie de investiții în sectorul agricol. „Bănuiesc că și-au dat seama că agricultura înseamnă viață și că fără agricultură nu poți să faci nimic. Nu putem trăi fără agricultură. Mai cu seamă că avem un potențial foarte mare agricol. Noi ca țară, având apă foarte aproape de noi, fără să putem să irigăm, e ceva dezastruos. Poate cu implicări din partea statului vom avea și irigații, măcar să facă niște stații, ceva de care să putem să ne legăm și noi. Să investim și noi și să putem să irigăm măcar o parte din suprafață“, a afirmat agricultorul din Babadag.

În concluzie, recolta din 2024 în Dobrogea a fost influențată de o serie de factori climatici. În ciuda dificultăților întâmpinate, fermierii, dezamăgiți de sezon, caută soluții pentru a îmbunătăți calitatea culturilor și pentru a se adapta la un mediu agricol tot mai provocator. Munca lor nu doar că asigură hrana locală, ci contribuie și la economia regională.

Provocările din 2024 subliniază importanța unei agriculturi sustenabile, a cooperării și a implicațiilor statului în fața incertitudinilor viitoare.

Video:

.