Înalta Curte pune la punct „justiția populară”: acuzațiile nu țin loc de probe, nu condamnăm oameni, ci analizăm fapte și dovezi
Înalta Curte pune la punct „justiția populară”: acuzațiile nu țin loc de probe, nu condamnăm oameni, ci analizăm fapte și dovezi
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestÎnalta Curte de Casație și Justiție transmite un mesaj cu privire la considerentele care au fundamentat soluțiile din două dosare intens urmărite public: cauza privind fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, și dosarul cunoscut ca „Ferma Băneasa”. Demersul a vizat facilitarea accesului jurnaliștilor la argumentele juridice și la standardele aplicate de instanța supremă.
Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ a subliniat că în România justiția se înfăptuiește doar în temeiul legii, cu respectarea deciziilor Curții Constituționale, a jurisprudenței europene și a mecanismelor de unificare a practicii. Mesajul-cheie: acuzația, în sine, nu este suficientă; vinovăția trebuie dovedită prin probe concludente într-un cadru procedural corect.
În privința dosarelor cu impact mediatic, Înalta Curte a reamintit că presiunea opiniei publice nu poate substitui legea, iar prezumția de nevinovăție trebuie protejată prin diligența tuturor actorilor – organe judiciare și presă – până la stabilirea adevărului juridic în sala de judecată.
Instanța supremă a accentuat necesitatea unor anchete făcute cu rigoare, în deplină legalitate, astfel încât materialul probator să susțină, fără echivoc, orice acuzație adusă unei persoane. Trimiterea în judecată în absența probelor suficiente erodează încrederea publică, fie în parchete, fie în instanțe, mai ales în cauzele cu vizibilitate.
ÎCCJ a explicat că judecătorii acționează exclusiv în limitele legii ca garanți ai procesului echitabil. Standardele statului de drept – de la respectarea drepturilor procesuale până la motivarea clară a soluțiilor – delimitează justiția profesionistă de tentația „justiției populare”.
Prin publicarea motivărilor și prin deschiderea către presă, Înalta Curte urmărește consolidarea unei culturi juridice în care hotărârile se înțeleg prin prisma probelor și a normelor aplicate, nu prin percepții sau presiuni conjuncturale.
CCJ îndeamnă la prudență în comunicarea publică a acuzațiilor până la verdictul definitiv și la prezentarea echilibrată a informațiilor, pentru a nu crea anticipat percepția vinovăției. Doar instanța stabilește adevărul juridic, iar această concluzie este valabilă pentru orice persoană, indiferent de statut.
Prin transparență și motivări detaliate, Înalta Curte urmărește întărirea încrederii în justiție și așteaptă aceeași responsabilitate din partea tuturor instituțiilor implicate în înfăptuirea actului de justiție. Respectarea standardelor statului de drept rămâne busola care ghidează soluțiile pronunțate, potrivit stiripesurse.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
17.7° Constanța 


.jpeg_t.jpeg)



.jpg_t.jpg)

.jpg_t.jpg)

.jpeg_t.jpeg)




