Încălcarea sancțiunilor internaționale va fi cercetată ca terorism în România

România încearcă să adapteze anumite Directive Europene în legislația națională, numai că modalitatea prin care o face trimite modificarea la Curtea Constituțională. O astfel de modificare a legislației în vigoare a avut loc săptămâna trecută când ministrul de Externe Oana Țoiu a anunțat că eludarea sancțiunilor UE devine infracțiune asimilată terorismului care va fi investigată de DIICOT. Proiectul a fost adoptat de Guvern și a trimis proiectul în Parlament pentru adoptare în regim de urgență. Interesant este că acest proiect de lege vine după o serie de afirmații în spațiul public potrivit cărora România ar folosi anumite resurse venite din Rusia. Specialiștii nu văd cu ochi bună această modificare. Avocatul Ingrid Mocanu a declarat pentru Replica de Constanța că acest proiect de lege încalcă atât jurisprudența CEDO cât și o serie de decizii ale Curții Constituționale. La rândul său, avocatul Toni Neacșu spune că acest proiect de lege reprezintă îndeplinirea întârziată de transpunere a directivei europene 1226/2024.

Guvernul României

În contextul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, începând cu noiembrie 2022, la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate mai multe pachete de sancțiuni economice împotriva Rusiei. Ulterior, Uniunea Europeană a venit cu mai multe directive care trebuiau transpuse în legislația națională a fiecărui stat membru. România s-a dovedit a fi destul de înceată în transpunerea acestor Directive europene în legislația națională.   

Una dintre aceste Directive a fost dată în aprilie 2024. Este vorba despre directiva 1226 privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii. Potrivit acestei Directive la punctul 11 se prevede:

„Măsurile restrictive ale Uniunii includ măsuri economice și financiare sectoriale privind prestarea de servicii financiare sau desfășurarea de activități financiare. Astfel de servicii și activități financiare includ, printre altele, finanțarea și asistența financiară, furnizarea de investiții și servicii de investiții, emiterea de valori mobiliare și instrumente ale pieței monetare, acceptarea de depozite, furnizarea de servicii specializate de mesagerie financiară, tranzacționarea de bancnote, furnizarea de servicii de rating de credit, precum și furnizarea de criptoactive și de portofele de criptomonede. Încălcarea respectivelor măsuri economice și financiare sectoriale AR TREBUI să constituie o infracțiune”.

Directiva Europeană

Din dorința de a arăta liderilor UE că România se aliniază acestor directive, la peste un an și jumătate Ministerul Afacerilor Europene și Ministerul Justiției au depus un proiect comun de modificare a legislației românești, astfel încât să se modifice radical modul în care sunt pedepsite încercările de eludare a sancțiunilor internaționale impuse de Uniunea Europeană.

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat că România a transmis Parlamentului, în procedură de urgență, un astfel de proiect de lege. Mai exact, proiectul de lege modifică Ordonanța de urgență a Guvernului 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale și vine în contextul în care UE a adoptat deja 18 pachete de sancțiuni legate de conflictul din Ucraina, iar pachetul 19 urmează să fie aprobat în curând.

Oana Țoiu

Cea mai importantă schimbare adusă de noua legislație este trecerea de la contravenție la infracțiune. „Dacă până în acest moment tentativele sau opțiunile de eludare a sancțiunilor erau prevăzute mai degrabă ca un act de neglijență, din acest moment devin fapte grave, cu pedepse de închisoare de la 1 la 5 ani, iar în cazuri agravante se poate ajunge până la pedepse de până la 12 ani", a declarat Oana Țoiu.

Competența de investigare a acestor infracțiuni va fi transferată la DIICOT. Pentru abaterile minore care rămân la nivel de contravenție, cuantumul amenzilor crește substanțial, la un prag de 10.000-100.000 de lei. De asemenea, legea prevede confiscarea obligatorie a bunurilor și fondurilor implicate în infracțiune.

O noutate importantă este includerea explicită a criptoactivelor în definiția fondurilor, închizând astfel o vulnerabilitate majoră care permitea transferul de bani în afara sistemului financiar tradițional.

Numai că adoptarea pe repede înainte a acestui proiect de lege ridică serioase semne de constituționalitate în România. Avocatul Ingrid Mocanu a declarat pentru Replica de Constanța că acest proiect încalcă atât jurisprudența CEDO cât și decizii ale Curții Constituționale a României.

Ingrid Mocanu

„Adoptarea unui asemenea proiect încalcă jurisprudența CEDO (există decizii de speță la CEDO), dar și Decizii ale CCR. Acest tip de reglementare a existat în dreptul pozitiv, în legislația din România, până a fost stabilit neconvențional de CEDO și neconstituțional de CCR. Mai exact, transformarea unei sancțiuni contravenționale, în pedeapsă penală a declarată în afara Constituției. Dincolo de aceste aspecte, nu se pot identifica motive concrete, raționale, pentru care o faptă care se sancționa cu amendă să devină infracțiune pedepsită cu închisoare într-un cuantum atât de ridicat”, a declarat Ingrid Mocanu.

Avocatul Toni Neacșu a spus la rândul său că acest proiect de lege este o aplicare tardivă a Directivei Europene 1226/2004.

Toni Neacșu

„Proiectul de lege reprezintă îndeplinirea unei obligații deja întârziate de transpunere a unei Directive europene  2024/1226. Directiva prevede expres care fapte trebuie considerate infracțiuni de toate statele membre și chiar limitele pedepsei cu închisoarea, stabilind pentru cele mai grave, de exemplu, un maxim de cel puțin 5 ani”, a declarat Toni Neacșu.