Infractorii au început să folosească legitimații de polițiști ca să facă rost de datele personale!

Tehnologia a avansat considerabil, la fel au evoluat și metodele folosite de escroci. Dacă în trecut apelurile telefonice suspecte puteau fi mai ușor de recunoscut, astăzi escrocii folosesc tehnici tot mai rafinate pentru a păcăli victimele. De exemplu, se prezintă drept persoane de la Poliția Română sau funcționari ai Băncii Naționale a României, trimit legitimații falsificate pe WhatsApp și, mai nou, inițiază apeluri video pentru a crea aparența unei comunicări oficiale. Scopul final: obținerea datelor personale, coduri PIN, parole,  etc. Această strategie bine pusă la punct urmărește să inducă panică și încredere deopotrivă, cu scopul final de a obține informații personale și bancare de la cetățeni nevinovați.

legitimații false

Fraudă în numele autorităților: Oamenii trebuie să fie atenți! 

În ultimii ani, infractorii cibernetici au evoluat spectaculos, ajungând să „împrumute” imaginea unor instituții publice. Dacă în trecut apelurile telefonice dubioase erau simplu de demascat – voci precipitate, informații vagi, pretexte absurde – astăzi ne confruntăm cu o formă de fraudă mult mai sofisticată și periculoasă. 
Escrocii nu mai sună doar pentru a pretinde că „fiul dumneavoastră a avut un accident” sau că „ați câștigat un premiu”, ci se prezintă ca fiind ofițeri ai Poliției Române, inspectori ai Băncii Naționale a României sau chiar reprezentanți ai Interpolului. Aceștia folosesc canale moderne de comunicare, precum WhatsApp, trimit legitimații oficiale falsificate, insinuează că au acces la baze de date internaționale și, mai nou, inițiază apeluri video în care poartă ecusoane, uniforme și adoptă un discurs calm, oficial.  Prin această strategie bine regizată, escrocii încearcă să câștige încrederea victimelor și să le convingă să divulge informații sensibile, începând de la datele personale și bancare, până la soldurile din conturi. Este o transformare alarmantă a fenomenului infracțional, care demonstrează că acești indivizi nu doar că țin pasul cu tehnologia, ci învață să o folosească mai eficient decât mulți dintre cei care ar trebui să se ferească de astfel de pericole.

Escrocherie de ultimă generație: Fals polițist și fals angajat BNR într-un scenariu bine pus la punct. Victima a fost apelată video și amenințată subtil!

Caz șocant de fraudă telefonică, în Constanța.  Miercuri, 23 iulie, o persoană din Eforie a fost contactată de un bărbat care s-a prezentat drept Șoloiu Claudiu Ionuț, ca fiind reprezentant al Poliției Române. A apelat de pe numărul +40 745 128 898 și, sub pretextul deschiderii unui dosar penal pentru „scurgere de informații” de la ING, presupusul polițist a afirmat că un individ pe nume Constantin Cristian Victor, căutat de Interpol, ar fi contractat un credit bancar pe numele victimei.

Escrocul părea să aibă acces la date personale exacte: nume, prenume, data nașterii – informații care, în mod normal, nu sunt publice. Această precizie a fost folosită pentru a câștiga încrederea victimei și a sugera că datele sale au fost compromise de angajați bancari corupți care „vând informații unor rețele infracționale”.

După o serie de întrebări privind eventuale pierderi de acte, accesul altor persoane la conturi bancare sau carduri, presupusul polițist a menționat că va transfera apelul către un inspector de la BNR pentru continuarea anchetei. A urmat o melodie ca de centrală telefonică oficială, ceea ce a amplificat aparența de autenticitate. Așa a intrat în scenă un nou personaj: Eusebiu Dănuț Ilie, pretins funcționar al Băncii Naționale a României. De această dată, comunicarea s-a mutat pe WhatsApp, de pe numărul +40 760 772 866, trecând la apel video.

Escrocul a prezentat o legitimație ”oficială”a BNR și s-a identificat cu același nume din document. În cadrul apelului video, „funcționarul BNR” a cerut informații despre conturile bancare ale victimei, băncile la care deține conturi, tipurile de carduri, ba chiar și sumele exacte din conturi. 

Pretextul?.. Protejarea banilor de o presupusă fraudă financiară orchestrată de individul urmărit de Interpol. În momentul în care victima a refuzat să ofere aceste date și a menționat că va merge direct la poliție, tonul interlocutorului s-a schimbat, devenind brusc agresiv, iar apelul s-a încheiat.

A fost sesizată Poliția

După încheierea apelurilor suspecte și conștientizarea clară a tentativei de fraudă, victima nu a stat pe gânduri și a formulat imediat o sesizare oficială către Poliția Română, punând la dispoziția autorităților toate dovezile disponibile: capturi de ecran, numerele de telefon folosite de escroci, legitimațiile false primite prin WhatsApp, precum și detalii despre apelurile video și comportamentul celor implicați. Așa cum a declarat victima, Matei Stoian, exclusiv pentru Replica:
„Am primit miercuri un apel de la un așa numit domn, Șoloiu Claudiu Ionuț, care a spus că este de la Poliția Română și ca un anume Constantin Cristian Victor, căutat chiar de Interpol a luat un credit ING în numele meu, amândoi aveau exact aceeași poveste, la virgulă chiar. Primul cu care am vorbit a spus că este de la Poliția Română și că urma să deschidă un dosar penal pentru scurgere din informații din partea ING. Mi-a trimis pe Whatsapp o legitimație și au început să pună diverse întrebări mai puțin personale: dacă cineva are acces la datele mele personale, la conturi bancare și așa mai departe, până la ce bănci am conturi, carduri, exact ce fel de conturi și așa mai departe.

legitimația ”polițistului”, trimisă pe Whatsapp

După ce răspund la toate cu „nu” și zic că o să merg la poliție, îmi zice că îmi va face transfer către un inspector de la BNR. Zic „ok, hai să vedem până unde se merge”. Ei insistau că trebuie să mă sune departamentul tehnic pe Whatsapp sau pe orice mesagerie video. Este tipul din legitimație, da. Ce mi s-a părut un pic ciudățel, nu-mi dau seama dacă a fost o înregistrare efectiv sau a fost o problemă mai tehnică. Am remarcat un delay la un moment dat între video și voce, acolo mi s-a părut un pic suspect, dar nu mi-am dat seama dacă este efectiv o înregistrare sau... Mă întreabă ce conturi am și ce valoare am în ele ca să poată face ei un calcul și să se asigure că nu pierd niciun ban de pe urma fraudei comise de cel căutat de Interpol. Îi zic că nu mă am de gând să răspund la aceste întrebări, că merg la poliție, pare că se enervează, mai zice ceva după care închide.”, a declarat Matei Stoian

victima

Autoritățile trag un semnal de alarmă!

Această tentativă de fraudă vine la doar câteva zile după ce autoritățile, inclusiv DIICOT și ANCOM au tras un semnal de alarmă privind o nouă formă de escrocherie care implică identități false ale unor instituții oficiale, în special Poliția Română și Banca Națională a României, DIICOT, ANAF. Au fost semnalate tot mai multe cazuri în care cetățenii sunt contactați de persoane care se prezintă ca fiind ofițeri sau inspectori, invocând fraude bancare și dosare penale, totul pentru a crea panică și a obține date personale sau acces la conturi. Într-un mesaj oficial, instituția explică modul de operare al atacatorilor: „Autoritățile avertizează cetățenii cu privire la intensificarea tentativelor de fraudă de tip spoofing, în care atacatorii folosesc numere de telefon sau identități vizuale care imită instituții publice, precum DIICOT, ANAF, Poliția Română sau BNR. Scopul acestor atacuri este obținerea de date personale, acces la conturi bancare sau transferuri frauduloase de bani. Infractorii sună sau trimit mesaje SMS/Email care par a proveni de la autorități, folosind un limbaj oficial, numere reale și adrese de email falsificate. Sunt invocate dosare penale, datorii fiscale sau verificări urgente, cerându-se date bancare, coduri de autentificare sau plăți în conturi sub pretextul «verificării».” Specialiștii reamintesc că autoritățile nu solicită niciodată date personale sau bancare prin telefon și îndeamnă cetățenii să fie vigilenți și să nu acceseze linkuri suspecte. „Instituțiile publice nu solicită niciodată informații confidențiale prin telefon. Cetățenii sunt sfătuiți să nu ofere date personale, să nu acceseze linkuri din mesaje suspecte și să verifice autenticitatea apelurilor prin contact direct cu instituțiile. Tentativele pot fi raportate la Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (https://dnsc.ro/contact).”