Ingrid Mocanu: „Judecătorii Înaltei Curți ar trebui sancționați pentru încălcarea legii cu rea voință“

Decizia curajoasă a judecătorului Alexandru Vasile, de la Curtea de Apel Ploiești, readuce în atenția opiniei publice o decizie a Curții Constituționale a României din 9 noiembrie 2022, prin care am putea spune că s-a sabotat singură. Este vorba despre modificarea Legii 303/2004, modificată și actualizată în 2022, privind statutul judecătorilor și procurorilor. Mai exact, în anul 2022, prin modificările aduse au fost eliminate o serie de prevederi, inclusiv cea prin care judecătorii și procurorii pot fi sancționați pentru nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii. Chiar dacă în cazul judecătorului de la Ploiești această prevedere eliminată nu îl ajută prea mult, rămâne totuși ideea că judecătorii pot avea propriile decizii, indiferent de ce spune CCR. Cu alte cuvinte, judecătorii CCR și-au dat serios peste mână.

Ingrid Mocanu

Statutul Judecătorilor și procurorilor a suferit în timp o serie de modificări menite să actualizeze actul normativ la cerințele vremurilor. Numai că, în România, cele mai multe modificări aduse legislației se fac în funcție de interesele unora sau altora. Legea 303 privind Statului judecătorilor și procurorilor pare să fie una dintre acele legi modificate în funcție de interesele vremurilor.

Prima dintre aceste modificări a fost făcută în anul 2012 când la inițiativa lui Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției la vremea respectivă, au fost făcute o serie de adăugire la Capitolul Răspunderea disciplinară a judecătorilor și procurorilor, în sensul că s-a introdus abaterea disciplinară pentru nerespectarea deciziilor CCR și ale ÎCCJ.

Extras din Legea nr. 303/2024

Totul a mers bine și frumos până în anul 2022, când a fost adoptat pachetul Legilor Justiție. În malaxorul modificărilor a intrat și Legea 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor din care, de la Capitolul Răspunderea disciplinară litera ”ș) nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii”, dispare cu totul din lege. Modificarea a fost contestată de către Avocatul Poporului și o serie de deputați USR la Curtea Constituțională.   

Extras din Legea 303/2022   

În ședința din 9 noiembrie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, practic se detonează singură.

„Cu majoritate de voturi în privința art.88 alin.(2), art.206 teza finală, art.234 alin.(2), art.271 și art.290 din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor și cu unanimitate de voturi în privința Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, în ansamblul său, precum şi la celelalte dispoziții din aceasta, a respins, ca neîntemeiată, după conexare, obiecțiile de neconstituționalitate formulate de Avocatul Poporului și de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și neafiliați și a constatat că Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, în ansamblul său, precum și dispozițiile art.17 alin.(5), art.21 alin.(4), art.22, art.25, art.26 alin.(1), art.33 alin.(1), art.43 alin.(2), art.45 alin.(1), art.59 alin.(3) și (4), art.63 alin.(1), art.75 alin.(5), art.88 alin.(2), art.89, art.114, art.115, art.117 alin.(6), art.121 alin.(4), art.128, art.132, art.133, art.135, art.139, art.140, art.141, art.143 alin.(2), art.145-149, art.150, art.160 alin.(6), art.167, art.169 alin.(8), art.172 alin.(8), art.188 alin.(4), art.206, art.228 alin.(5)-(7), art.234 alin.(2), art.235 alin.(2), art.269 alin.(16), art.271, art.273 alin.(1) lit.c) și d), art.275 alin.(1), (3) și (6), art.277 alin.(6), art.278 alin.(2), art.279, art.283, art.284 alin.(5), art.289 alin.(2), art.290 și ale anexei nr.1 pct.B art.2 lit.b) la aceasta sunt constituționale în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate“, se arăta în minuta CCR.

Judecătorii Curții Constituționale

Cu alte cuvinte, prin decizia luată Curtea Constituțională și-a dat peste cap propria jurisprudență respingând cu majoritate de voturi, sesizarea Avocatului Poporului pe tema eliminării din legislație a sancțiunii disciplinare aplicabile judecătorilor care nu respectă deciziile CCR și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La vremea respectivă, fostul membru al CSM, Adrian Toni Neacșu, declara instaurarea haosului în justiție. El motiva astfel că fiecare judecător va avea posibilitatea să judece după „propria lege”. Tot el spune atunci că din 2012, de când această abatere disciplinară a fost introdusă în legislație, nu a existat niciun caz de judecător sancționat pentru astfel de fapte, deoarece nimeni nu a avut curaj să încalce deciziile CCR și ale ÎCCJ, având în vedere că sancțiunile pentru așa ceva puteau merge până la excluderea din magistratură.

„Din 2012, de când această abatere disciplinară a fost introdusă în legislația românească, nu a existat nici măcar un singur caz de judecător care să fie cercetat disciplinar pentru săvârșirea abaterii de nerespectare a deciziilor CCR și ale ÎCCJ. De ce? Pentru că risca o sancțiune care putea duce până la excluderea din magistratură a acelui judecător. Toată lumea respecta această prevedere, fie și de frică“, declara în 2022 Toni Neacșu.

Toni Neacșu

De atunci, nimeni nu a mai luat în discuție această modificare legislativă până săptămâna trecută, când judecătorul Curții de Apel Ploiești, Alexandru Vasile, a dat peste cap un întreg sistem judiciar suspendând și anulând prevederile Hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, privind anularea alegerilor prezidențiale. Imediat după aflarea acestei vești, sistemul s-a cutremurat pentru că nu credea că va exista cineva cu un asemenea curaj, dar a și reacționat imediat prin amenințări cu sancțiuni pentru respectivul judecător, în primă fază, și ulterior prin Înalta Curte de Casație și Justiție care a luat o decizie demnă de Cartea Recordului pentru rapiditate.

Nu ai cum să citezi o persoană cu 35 de minute înainte de judecare și să consideri că se respectă legea

Avocatul Ingrid Mocanu a declarat că judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești avea competență să judece o cerere prin care era criticată o Hotărâre a CCR, nu că nu a respectat-o.

„Pentru judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești nu are niciun fel de influență acea eliminare din lege. El ar putea să intre pe abatere disciplinară pe acea încălcare a legii cu rea credință sau gravă neglijență. Din punctul meu de vedere, nu are cum să fie reținută o astfel abatere pentru că este opinia unui judecător, are o motivare. Am putea spune că Înalta Curte de Casație și Justiție se încadrează la o astfel de abatere, respectiv încălcarea legii cu rea credință sau gravă neglijență. Cred că este cu rea credință, pentru că nu ai cum să citezi o persoană cu 35 de minute înainte de judecare și să consideri că se respectă legea. Acolo se poate considera că au acționat cu rea credință. În cazul judecătorului de la Curtea de Apel Ploiești așa a considerat el că trebuie să judece legalitatea unei Hotărâri, care nu este decizie a Curții Constituționale. Aia este o opinie, iar ceea ce au făcut judecătorii ÎCCJ este o încălcare deliberată a legii. Cu alte cuvinte judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești a respectat legea, iar cei de la ÎCCJ nu au respectat deloc legea. Dacă ceea ce a făcut judecătorul de la Ploiești avea o justificare, ceea ce s-a întâmplat la ÎCCJ nu au avut niciun fel de justificare. Ce se întâmpla dacă se judeca luni?“, a declarat Ingrid Mocanu.

Acum suntem curioși să vedem dacă CSM-ul, care a reacționat extrem de repede și de vehement la sentința judecătorului Curții de Apel Ploiești, va avea aceeași poziție față de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Acum, pentru a încheia subiectul modificării legii nr. 303/2022 și respingerii de către CCR a sesizării de neconstituționalitate, trebuie precizat că, Curtea Constituțională și-a încălcat propria jurisprudență. Acest lucru reiese dintr-o decizie a CCR, cu numărul 2/2012, în care a fost analizată exact această abatere disciplinară de nerespectare a deciziilor CCR și ale ÎCCJ de către judecători. „Dispozițiile care reglementează abaterea disciplinară «nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii, acestea dau expresie şi eficienţă prevederilor art. 126 alin. (3), respectiv celor ale art. 147 alin. (4) din Constituţie“, se arăta de către CCR în 2012.

Având în vedere aceste contradicții suntem îndreptățiți să ne punem numeroase semne de întrebare față de tot ceea ce se întâmplă în sistemul judiciar.