Ingrid Mocanu: Jucăria lui Nicușor cu autorizațiile de construire pică instant. Autorizațiile emise de primarii de sector rămân valabile.

Venirea Liei Savonea la șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție a produs prima lovitură pentru fostul primar general al Capitalei, actualul președinte al României, Nicușor Dan. Luni, 6 octombrie 2025, a dat o hotărâre prealabilă cu efect de undă de șoc în contenciosul administrativ: subiecții de drept public pot intenta acțiuni întemeiate exclusiv pe interes legitim public doar dacă există o prevedere legală expresă care le conferă această calitate. Mai pe scurt, hotărârea ÎCCJ spune că primarul nu are cum să atace o autorizație de construire fără a avea un text expres de lege și lasă această posibilitate doar prefectului așa cum era și normal.

Ingrid Mocanu

Pentru cei care nu înțelegeau, sau nu doreau să înțeleagă de ce ținea Nicușor Dan atât de mult ca viitorul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție să fie stabilit abia anul viitor, vă oferim acum răspunsul.

Lia Savonea

Venirea Liei Savonea la ÎCCJ a însemnat închiderea tuturor ușilor și astupării tuturor găurilor pe unde ar fi putut intra când trebuia cineva care să transmită sau să sugereze anumite soluții în anumite dosare. Pentru actualul președinte al României, Nicușor Dan, era foarte important ca la ÎCCJ să fie o persoană „flexibilă”, având în vedere lunga listă de procese intentate de el în calitatea pe care a avut-o, cea de primar general al Capitalei, împotriva unor autorizații de construire.

După ce pierduse toate procesele pe fond, s-a adresat Curții de Apel București unde solicitase un punct de vedere al ÎCCJ, punct de vedere care urma să fie unul în favoarea sa și să devină practică pentru toată lumea. Numai că jocul nu i-a ieșit până la final pentru că la Înalta Curte a ajuns în funcția de președinte Lia Savonea, un reputabil magistrat pe care nimeni nu avea cum să îl agațe. Eforturile de a bloca numirea Liei Savonea la ÎCCJ nu au avut succes, astfel că Nicușor Dan se vede nevoit acum să caute alte metode pentru a „influența justiția” așa cum spunea chiar el în campania pentru prezidențiale.

Luni, 6 octombrie, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a aplicat o primă corecție, după ce a dat o hotărâre prealabilă cu efect de undă de șoc în contenciosul administrativ: subiecții de drept public pot intenta acțiuni întemeiate exclusiv pe interes legitim public doar dacă există o prevedere legală expresă care le conferă această calitate.

Este, pe scurt, esența minutei Deciziei nr. 357 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunțată în dosarul nr. 858/1/2025, la sesizarea Curții de Apel București. Hotărârea este obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) C. proc. civ., și fixează un standard ce depășește speța punctuală.

Nicușor Dan

Speța de referință a venit din urbanismul bucureștean. Curtea de Apel București a întrebat ÎCCJ, pe 10 martie 2025, dacă Primarul General și Municipiul București pot ataca în instanță, în temeiul interesului public, autorizații de construire emise de primarii de sector, sau dacă un asemenea drept decurge logic din nevoile comunitare și competențele legale. Minuta ÎCCJ răspunde cu formula de principiu: doar legea, în mod expres, poate deschide această cale.

„Tsunamiul” de astăzi nu este o surpriză pentru practicieni, dar este o lovitură pentru strategia procesuală pe care a mizat Nicușor Dan în litigiile cu autorizațiile de construire din Sectorul 2.

Rămâne ca motivarea să clarifice punct cu punct relația dintre textele speciale din urbanism și calitatea activă a Primarului General al Capitalei. Până atunci, mesajul este fără echivoc: interesul public nu poate fi invocat singur, de către orice autoritate, ca bilet de intrare în contencios.Avocatul Ingrid Mocanu a declarat pentru Replica de Constanța că această decizie vine practic și confirmă ceea ce știau, de altfel, toate autoritățile locale din țară, diferența fiind doar la Primăria Capitalei, pe vremea lui Nicușor Dan.

„Teoretic, Înalta Curte pare că a decis că Primăria Municipiului București nu are calitate procesuală să atace autorizațiile de construcție. Căci autoritățile publice au calitate procesuală doar atunci când legea le dă expres acest drept, iar nu în temeiul unui interes public general, abstract. Dacă rămâne așa, jucăria lui Nicușor cu autorizațiile primarilor de sector, HCL-uri, PUZ-uri, etc, pică instant. Vor putea ataca doar prefecții”, a declarat Ingrid Mocanu.

Toni Neacșu

„Soluția ÎCCJ validează punctul de vedere cvasi-majoritar din practica instanțelor potrivit căruia o autoritate administrativă nu poate solicita anularea actelor administrative emise de o alta autoritate administrativă dacă legea nu îi permite expres acest lucru, invocând doar un pretins interes public. Situația asupra căreia s-a pronunțat Instanța Supremă a plecat de la nenumăratele situații în care Primarul general al Bucureștiului solicita în instanță anularea autorizațiilor de construire emise de primarii de sector. Interpretarea strictă a legii pe care a dat-o ÎCCJ va opri în principiu astfel de acțiuni, considerând că primarul general nu are calitatea procesuală de a solicita anularea unor astfel de autorizații de construire. În contenciosul administrativ anularea unor acte administrative o pot solicita fie autoritățile expres prevăzute de lege cu astfel de atribuții, de exemplu prefectul, fie orice altă persoană care este afectată personal de acel act administrativ. Alte autorități publice, doar pentru că sunt autorități ale statului, nu pot interfera cu activitatea altor autorități administrative”, a declarat avocatul Toni Neacșu.