Ingrid Mocanu: Prin decizia CCR privind declarațiile de avere s-a deschis calea către un furt pe față

Decizia Curții Constituționale a României privind declarațiile de avere a fost foarte puțin comentată pentru ca apoi subiectul să fie cu totul îngropat. Avocatul Ingrid Mocanu a declarat, pentru Replica de Constanța, că judecătorii Curții Constituționale au avut una dintre cele mai ciudate motivări. Ea a mai spus că în anul 2010, aceeași  CCR, evident cu alți judecători, a dat decizie care declara neconstituțională o normă privind publicarea declarațiilor, însă acolo era vorba despre faptul că se publicau inclusiv adresele personale. S-a pus în concordanță legea cu solicitările CCR și totul a fost foarte bine. Acum, după 15 ani, vin și spun că de fapt nu este bine. Ingrid Mocanu mai spune că din punctul ei de vedere este o decizie care servește întregii camarile politice, care abia aștepta o ocazie să își ascundă averile.

Avocat Ingrid Mocanu

Decizia CCR care pune la adăpost averile demnitarilor și funcționarilor

Curtea Constituțională a României a pus capăt transparenței privind averile demnitarilor și funcționarilor publici. Decizia CCR cu privire la includerea în declarațiile de avere ale soților a fost comentată pentru o zi sau două după care subiectul a fost îngropat. Chiar dacă mulți s-au arătat revoltați de decizia judecătorilor CCR, ulterior au realizat cât bine le face, în sensul că de acum încolo nu vor mai fi căutați de presă la avere. Au fost declarații de fațadă, dar mai gravă este pasivitatea societății civile față de această decizie care practic, așa cum spunea avocatul Ingrid Mocanu, ” -a deschis, practic, calea către un furt pe față”. Aceasta a comentat pentru Replica de Constanța această decizie a CCR.  

”Referitor la acest aspect legat de veniturile soțului, este de remarcat că în această decizie a Curții Constituționale, soluția a fost pronunțată cu unanimitate în ceea ce privește declarația pentru soț. Doar în ceea ce privește publicarea au existat opinii separate. Așadar, toți judecătorii Curții Constituționale au votat pentru ca aceste venituri ale soțului să nu mai fie declarate deloc. Deci, nu doar că să nu mai fie publice, ci să nu mai fie declarate deloc. În motivare s-a reținut că o terță persoană nu ar avea nicio obligație de a face o declarație și, mai mult decât atât, că nu ar trebui să fie angajată răspunderea celui care face declarația pentru o neconcordanță, o omisiune sau chiar o greșeală intenționată a soțului/soției. Pentru că soțul/soția sau chiar copilul major aflat în întreținere nu ar avea de ce să-i comunice părintelui sau soțului/soției veniturile pe care le încasează. Dacă am încerca să găsim o urmă de logică în această decizie, poate că s-ar putea considera rezonabilă – deși e cam târziu –, adică până acum a fost acceptabil ca soțul să declare, dar dintr-o dată nu mai e. Fără ca între timp să se fi modificat Constituția”, a declarat Ingrid Mocanu.

Curtea Constituțională a României

Inteligența artificială folosită pe post de pretext

Motivarea CCR este și mai halucinantă având în vedere că judecătorii consideră că prin publicarea declarațiilor de avere inteligența artificială ar putea crea modele comportamentale.

” Din motivare rezultă că aceste declarații ar fi supuse regulamentului GDPR, astfel încât nici măcar presa nu ar mai putea obține acces la ele, nici la cerere.

Acum, referitor la această soluție privind secretizarea declarațiilor de avere și de interese, nu s-au pronunțat foarte clar. Într-adevăr, una dintre cele mai ciudate argumentații a fost aceea că, prin intermediul inteligenței artificiale, s-ar putea identifica modele comportamentale ale persoanei care face declarațiile, având în vedere că acestea sunt publicate an de an. S-ar putea deduce, așadar, trăsături de caracter, preferințe și alte aspecte personale. Asta am înțeles noi, cu greu, din motivare. Că dacă cineva declară că are bijuterii, mașini, case, se poate deduce ce-i place. Dar aceste lucruri se pot afla oricum, nu doar din declarațiile de avere.

Astăzi, cu un simplu telefon lângă noi, inteligența artificială deja ne "ascultă" și ne servește reclame în funcție de ce spunem sau căutăm. La bancă, la fel: modul în care facem cumpărături este deja analizat. Și, cu toate acestea, nimeni nu s-a gândit să interzică telefoanele sau plățile cu cardul.

Este, deci, o motivare bizară, care sugerează că judecătorii Curții Constituționale nu înțeleg ce este inteligența artificială și cum ar putea, efectiv, să creeze un „model comportamental” doar pe baza modului în care cineva își cheltuie banii. Că dacă îți cumperi trei mașini, ce model comportamental rezultă? Că îți plac mașinile. Și care e problema? De ce ar trebui să fie o problemă faptul că publicul află acest lucru?”, a mai spus Ingrid Mocanu.

Inteligența artificială a speriat judecătorii CCR

Acum, dacă ne luăm după decizia CCR ar trebui ca tot ceea ce înseamnă rețele sociale să fie trecute la secret sau să se închidă. Se știe foarte bine că atât facebook, tik tok, sau orice alte rețele sociale au algoritmi care analizează profilul fiecărei persoane și creează modele comportamentale.

”Așa este. De fapt, ce reiese din toată această situație? Că judecătorii nu sunt obișnuiți cu rețelele sociale și, mai grav, nu înțeleg cum funcționează inteligența artificială. Am observat acest lucru și în decizia privind anularea alegerilor, unde descriau lucruri precum „algoritmi, boți și triboți” într-un mod complet confuz și amator.

De acolo reiese clar că nu înțeleg fenomenul și, mai mult, nici nu par interesați să afle despre ce este vorba. În schimb, se aventurează să emită decizii bazate pe concepte pe care nu le stăpânesc. Ar fi fost mai bine să se abțină. Dacă voiau să spună simplu „nu vrem să ne știți averile”, era mai onest. Asta este, în fond, concluzia deciziei. Dar nu, au reușit să se facă de râs cu această idee că inteligența artificială ar pândi după colț și ar analiza comportamentul funcționarului public care face o declarație de avere.”, a explicat Ingrid Mocanu.

Trebuie să precizăm faptul că pe tema declarațiilor de avere Curtea Constituțională a mai făcut în trecut analize și modificări. În anul 2010, în urma unei sesizări s-a constatat faptul că este neconstituțional ca în declarațiile de avere să fie vizibile adresele proprietăților. Lucru care a fost reglat prin modificarea legii care a fost pusă în concordanță cu deciziile CCR la acea vreme. După 15 ani și-au dat seama însă că totuși nici așa nu este bine.

”Judecătorii CCR mai spun și că nu este un reviriment (adică o revenire la o decizie anterioară) pentru că, spun ei, ar mai fi fost o decizie similară în trecut. Da, este adevărat, în 2010 a existat o decizie care declara neconstituțională o normă privind publicarea declarațiilor, dar acolo era vorba despre faptul că se publicau inclusiv adresele personale, ceea ce reprezenta într-adevăr o problemă de protecție a datelor.

Ulterior, legea a fost „reparată”, adică pusă în acord cu observațiile Curții Constituționale. S-a revenit asupra ei, a fost verificată din nou și s-a constatat că respectă Constituția. Și acum, după 15 ani, vin să ne spună că, de fapt, nu fusese transpusă corect. Deși între timp s-a mai verificat și totul părea în regulă”, a afirmat Ingrid Mocanu.

Curtea Constituțională

Ce se află în spatele deciziei CCR privind declarațiile de avere

Așa cum spuneam subiectul a fost abandonat după doar două zile pentru că ar fi stârnit prea mult interes pentru societatea civilă. Cine sunt beneficiarii acestei noi decizii CCR? Evident politicienii care de acum nu vor mai putea fi puricați de presă. Mai grav este că societatea civilă nu a schițat niciun gest. Unde sunt acum cei care umpleau Bucureștiul și protestau împotriva Ordonanței 13 sau împotriva corupției? Păi ceea ce a făcut CCR este de fapt o deschidere largă a ușilor spre corupție.

”Din punctul meu de vedere, nu e vorba doar despre o persoană anume, cum s-a speculat – că ar fi fost dată decizia pentru domnul Nicușor Dan. Da, și pentru el, dar nu doar pentru el. Este o decizie care servește întregii camarile politice, care abia aștepta o ocazie să își ascundă averile.

Uitați-vă: e o liniște totală. Nimeni nu protestează. Nu vedem societatea civilă ieșind în stradă. Nu vedem politicieni revoltați că nu mai trebuie să-și declare averile. Nimeni nu zice nimic. E o înțelegere tacită cu Curtea Constituțională, care pare că s-a transformat într-un fel de „stabor” în care se decid, după bunul plac, ce se mai anulează, ce mai e neconstituțional, ce alegeri se invalidează...

Și toți sunt mulțumiți. Presa nu mai are acces la declarațiile lor, deci nu mai pot fi deranjați. Nici nu mai au nevoie de interpuși pentru a-și ascunde averile. Acum pot pune totul direct pe numele lor, al copiilor sau al soției, pentru că acestea nici măcar nu mai trebuie declarate la ANI. Iar ceea ce se declară, rămâne oricum acolo, la ANI, unde șeful este pus tot de ei. Și cu siguranță nu îi va cerceta niciodată.

Iar declarațiile de avere, fiind acum protejate de GDPR, presa va primi doar răspunsuri de genul: „nu putem furniza aceste date, sunt informații personale”. S-a deschis, practic, calea către un furt pe față. Dacă până acum se mai făceau pe ascuns, se mai ascundeau prin diverse metode, acum totul e permis, totul e legal”, a concluzionat Ingrid Mocanu.

Din păcate românii sunt prea ocupați cu ”facerea” Guvernului și măsurile de austeritate ca să fie atenți la ceea ce CCR a decis: liber la furat.