Ionel Bucur, consilier județean PSD, și-a dat brusc demisia din funcția de administrator al Nuclearelectrica

Fostul director al Centralei Nucleare de la Cernavodă și actual consilier județean PSD, Ionel Bucur, și-a dat brusc demisia din conducerea Nuclearelectrica. Compania de stat a făcut anunțul sec, fără niciun cuvânt despre motivul invocat de unul dintre cei mai cunoscuți experți din domeniul nuclear pentru a renunța la funcție după exact 2 luni de la numire. Bucur era cel mai experimentat specialist în energie nucleară din Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica, iar demisia sa intempestivă vine, coincidență sau nu, în aceeași zi în care compania nucleară de stat anunța o Adunare Generală Extraordinară a Acționarilor pentru adoptarea deciziei finale de investiție în proiectul mini-reactoarelor nucleare de la Doicești. Proiectul pe tehnologie americană de 5 miliarde de euro de la Doicești este unic în lume și extrem de ambițios pentru România, fără a fi însă ferit și de controverse. 

Ionel Bucur

Ionel Bucur, fost director general al Centralei Nucleare Cernavodă în perioada 1996-2016 și actual consilier județean PSD, și-a dat brusc demisia din funcția de administrator al Nuclearelectrica, pe care o acceptase cu doar 2 luni în urmă.

„Societatea Națională Nuclearelectrica S.A. („SNN”) informează acționarii și investitorii că în data de 23.01.2026, a fost notificata cu privire la solicitarea domnului Ionel Bucur, membru al Consiliului de Administratie al SN Nuclearelectrica SA, de încetare a contractului de mandat, încheiat cu SN Nuclearelectrica SA în data de 24.11.2025, începând cu data de 23.01.2026. SN Nuclearelectrica SA îi mulțumește domnului Ionel Bucur pentru contribuția adusă pe perioada derulării mandatului său” – se arată într-un raport trimis Bursei de Valori București de către Nuclearelectrica.

Compania nucleară de stat nu prezintă niciun motiv al plecării bruște a lui Ionel Bucur. Dincolo de controversele care au însoțit cariera lui Bucur la șefia Nuclearelectrica și a Centralei Nucleare de la Cernavodă, nu poate fi omis faptul că este unul dintre cei mai experimentați specialiști din România în energie nucleară. 

Tehnologia SMR alimentează submarinele nucleare ale SUA și misiunile pe Marte

Și, coincidență sau nu, anunțul demisiei sale a venit în aceeași zi în care Nuclearelectrica a anunțat că a convocat o Adunare Generală Extraordinară a Acționarilor în data de 12 februarie 2026 pentru adoptarea deciziei finale de investiție în proiectul mini-reactoarelor nucleare americane de la Doicești.

„Aprobarea adoptării Deciziei Finale de Investiție (FID) în Proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) NuScale de la Doicești (Proiectul), în baza Studiului de Fezabilitate a Proiectului“, se arată în primul punct de pe ordinea de zi a convocatorului publicat de Nuclearelectrica în aceeași zi cu anunțul demisiei bruște a expertului nuclear Ionel Bucur. 

Centrala nucleară de 462 MW de la Doicești, județul Dâmbovița, costă 4,9 miliarde de euro (potrivit unei estimări făcute de Ministerul Energiei), se bazează pe tehnologia SMR dezvoltată de americanii de la NuScale și ar transforma România într-un obiectiv nuclear civil unic în lume. În prezent, tehnologii asemănătoare sunt operate doar în China și Rusia, însă niciuna nu prezintă caracteristicile americane NuScale. 

SMR-urile sunt folosite de SUA încă din anii '50, alimentând submarine nucleare, nave comerciale, spărgătoare de gheață. Aceeași tehnologie este folosită în misiunile NASA de pe Marte. Un astfel de modul nuclear este atât de mic, încât poate fi transportat cu un camion.

Ionel Bucur

Controversele celui mai ambițios proiect asumat de România în domeniul nuclear

Guvernul american a subvenționat cu 450 de milioane de dolari tehnologia NuScale, dar implementarea acesteia pe teritoriul SUA nu a avut niciodată loc, mai ales pe fondul dificultăților întâmpinate de companie în administrația Trump. 

De aceea, proiectul de la Doicești are o importanță capitală pentru compania cu sediul în Portland, Oregon, mai ales după eșuarea proiectului principal, care presupunea construirea a 12 module SMR în Utah.

Povestea centralei nucleare americane de la Doicești este complexă și s-a derulat prin punctarea câtorva etape de fiecare mai interesante decât par la o primă lectură. Proiectul în sine este extrem de ambițios – poate unicul de o asemenea amploare în care România a avut curajul să se implice cu adevărat. 

Cu toate acestea, există și controverse, legate în principal de riscurile financiare. Vorbim despre multe miliarde de euro pe care trebuie să le cheltuie atât românii, cât și americanii – iar unele voci spun că tehnologia este pur și simplu nerentabilă. 

Nu degeaba, NuScale nu a reușit să o aplice la ea acasă, în SUA, unde compania a întâmpinat, de altfel, grave probleme financiare. A spus că totul e de fapt OK, iar recenziile negative din media au fost doar „PR negru”.
Îngrijorări există și în privința siguranței oferite de această tehnologie, mai ales după anularea proiectului similar din SUA – chiar dacă acesta a fost oprit din motive financiare, nu tehnologice.

Ne place sau nu ideea, dar suntem un fel de cobai – tehnologia nucleară SMR de la NuScale nu a mai fost testată la scară comercială, niciodată, nicăieri în lume. Indiferent cum ai privi asta, orice noutate aduce cu ea riscuri mari tehnologice și logistice. Adăugați acestei noutăți termenul „nuclear” și orice om nefamiliarizat cu proiectul va intra în panică. Până și experții sunt foarte precauți – iar asta este, până la urmă, un lucru bun; măcar știm că se ia absolut totul în calcul, la modul cât se poate de serios și responsabil. 

Pe de altă parte, exact designul de 77 MW al tehnologiei SMR pe care NuScale vrea să o implementeze în România este cel aprobat de U.S. Nuclear Regulatory Commission (NRC). Nu poate exista o confirmare tehnică mai solidă a tehnologiei, americanii nu ar permite niciodată pe teritoriul lor proiecte nucleare de o siguranță îndoielnică.

Una peste alta, dacă totul merge conform planurilor, România ar deveni o forță mondială în energia nucleară și un model de urmat pentru toți ceilalți. Nu avem, literalmente, niciun alt domeniu despre care am mai putea spune asta despre țara noastră. Miza este, într-adevăr, colosală.

Pașii Proiectului Doicești

În decembrie 2020, se semna un Acord interguvernamental între România şi Statele Unite pentru cooperarea în legătură cu Programul nuclear al României.

Pentru România, proiectul propriu-zis a demarat spectaculos în noiembrie 2021, când Casa Albă anunța, după o întâlnire de la Glasgow dintre foștii șefi de stat Joe Biden și Klaus Iohannis, planul americanilor de a instala o unitate NuScale cu 12 module SMR.

Nuclearelectrica și NuScale Power au semnat un acord pentru a avansa implementarea tehnologiei inovatoare a reactoarelor modulare mici a NuScale, în România, în acest deceniu.

În mai 2022, Nuclearelectrica, NuScale și E-Infra, proprietarul amplasamentului, au semnat un MoU pentru dezvoltarea primului reactor modular mic (SMR) din România pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești, județul Dâmbovița. Fluor Co. va coordona etapa de Engineering, Procurement and Construction (EPC) pentru acest proiect.

încetarea contractului lui Ionel Bucur

„Parteneriatul va aduce tehnologia SMR în România, ceea ce va poziţiona tehnologia SUA în fruntea cursei globale pentru implementarea SMR. Acordul comercial va include o unitate NuScale cu 12 module, şi iniţial va crea peste 6.000 de locuri de muncă americane şi româneşti, având potenţial de a crea alte 30.000 de locuri de muncă dacă va fi extins proiectul. Dezvoltarea tehnologiei SMR va avea o contribuţie importantă la decarbonizarea sectorului energiei şi la emisii zero în viitor”, se menţiona atunci într-un comunicat al Casei Albe.

Cu aceeași ocazie, se preciza că Banca de Import-Export a Statelor Unite (EXIM) a semnat un memorandum de înţelegere cu România, prin care s-a stabilit că se vor explora şi identifica opţiuni pentru a face posibilă finanţarea prin EXIM de până la 7 miliarde de dolari.

La data de 27 iunie 2022, președintele Joe Biden (SUA), cu ocazia lansării Parteneriatului pentru Infrastructură și Investiții Globale, prezentat la Summit-ul Liderilor G7, a anunțat alocarea unui grant de 14 milioane USD pentru etapa de dezvoltare a reactoarelor modulare mici în Romania by NuScale – Studiul preliminar de inginerie și design front-end pentru proiectul SMR în România.

Compania americană NuScale Power și compania românească RoPower Nuclear (deținută în cote egale de Nuclearelectrica și Nova Power & Gas), au semnat contractul pentru faza 1 a lucrărilor de inginerie și proiectare pentru prima centrală cu reactoare nucleare modulare mici din România.

În octombrie 2024, RoPower Nuclear SA (RPN), un joint-venture între Nuclearelectrica şi Nova Power & Gas, a obţinut un angajament financiar de 99 milioane de dolari din partea Băncii de Export-Import a SUA (EXIM) pentru a sprijini dezvoltarea proiectului cu reactoare modulare mici (SMR) la Doiceşti, România.

Acest angajament face parte dintr-un pachet iniţial de finanţare în valoare de 275 milioane de dolari, care include contribuţii semnificative de la alte instituţii internaţionale, precum Corporaţia Financiară pentru Dezvoltare Internaţională a SUA (DFC) şi parteneri privaţi.

Totul sau nimic, acum

Acum, Nuclearelectrica anunță că este gata să ia decizia finală cu privire la noua centrală nucleară românească, de la Doicești. Practic, este vorba despre o situație de „totul sau nimic, acum”. 

Și spune clar în convocatorul pentru adunarea de pe 12 februarie 2026 că fără măsuri clare, întregul proiect ar putea să cadă: „Aprobarea condițiilor a căror îndeplinire stă la baza fezabilității Proiectului și care, în consecință, reprezintă cerințe imperative care condiționează fezabilitatea Proiectului, cu mențiunea că neîndeplinirea oricăreia dintre aceste condiții antrenează imposibilitatea derulării Proiectului, acesta fiind, în caz de neîndeplinire a oricăreia dintre condițiile anterior menționate, nefezabil”.

Încep și procedurile financiare pentru proiect. Ce urmează

În aceeași ședință, dacă se aprobă continuarea proiectului, trebuie urmați și pașii vitali ai finanțării: „Aprobarea modificării obiectului contractului-cadru de împrumut nr. 1 din data de 16.08.2023, încheiat între SNN (în calitate de creditor/împrumutator) și RPN (în calitate de împrumutat), cu condiția încadrării în limitele liniei de credit astfel acordate, în sensul extinderii obiectului acestei creditări și pentru finanțarea activităților necesare fazei pre-EPC și, în consecință, aprobarea încheierii, de către SNN, a unui act adițional la contractul-cadru de împrumut nr. 1/16.08.2023 care să consfințească această extindere de obiect al finanțării, cu mențiunea că, în continuare, accesarea acestui împrumut se va face de către RPN (împrumutatul) numai în măsura în care nu vor fi accesate alte surse pentru finanțarea Proiectului SMR NuScale de la Doicești (capital social, generat prin modificarea structurii acționariatului RPN, sau împrumuturi/credite bancare sau alte surse de finanțare).

Aprobarea modificării obiectului Contractului de Ipotecă Mobiliară nr. RUEC 031 din data de 16.08.2023, încheiat de SNN cu RPN, în sensul extinderii garanției constituite de RPN în favoarea SNN pentru garantarea împrumutului acordat de SNN, menționat la punctul 4 precedent, și asupra livrabilelor ce vor rezulta din desfășurarea etapei premergătoare pre-EPC (Etapa 3 a Proiectului) și, în consecință, aprobarea încheierii, de către SNN cu RPN, a unui Act adițional la Contractul de Ipotecă Mobiliară ante menționat, pentru garantarea livrabilelor ce vor rezulta din desfășurarea etapei premergătoare pre-EPC (Etapa 3 a Proiectului);
Aprobarea mandatării conducerii executive a SNN să negocieze și să semneze, în numele și pe seama SNN, în calitate de împrumutator/creditor și, totodată, creditor garantat, a contractelor menționate la punctele 4 și 5 de mai sus, precum și a tuturor celorlalte documente conexe.

Aprobarea mandatării conducerii executive a SNN să semneze orice acte adiționale la cele două contracte anterior menționate, la punctele 4 și 5 de mai sus, cu condiția încadrării în limitele valorice ale liniei de credit astfel acordate și cu respectarea aprobărilor date de acționari prin hotărârea pe care aceștia o vor adopta”.

Miliardele de euro pentru noua centrală nucleară românească ar putea veni de la UE

Demararea următoarei etape a proiectului va duce și la stabilirea prețului exact al centralei nucleare de la Doicești. Deocamdată, se lucrează pe cifrele avansate de ani de zile de Ministerul Energiei, respectiv estimarea de 4,9 miliarde de euro. 

Suma reală ar putea fi mult mai mare – dovadă și cifra prezentată în 2022 de Casa Albă, care vorbea de o finanțare americană de până în 7 miliarde de dolari. 

Pe de altă parte, România are deja o lege privind fondurile UE nerambursabile disponibile prin așa-numitul Fond de Modernizare care prevede, între cele 8 programe-cheie finanțabile din această sursă, și „suport pentru construirea unităților U3 și U4 ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă și pentru realizarea de reactoare modulare mici (SMR)". Cu alte cuvinte, miliardele de auro necesare pentru realizarea centralei nucleare de la Doicești ar putea veni, în mare parte, din fondurile Uniunii Europene.