REPLICA ONLINE CONSTANTA

11.2° Constanța Joi, 24 Sept. 2026
Anul XX Nr. 7592
11.2° Constanța Joi, 24 Septembrie 2026 Anul XX Nr. 7592
 

Ipohondria și nosofobia. Două manifestări ale fricii de boală

Ipohondria și nosofobia. Două manifestări ale fricii de boală

A.F. 14 noiembrie 2023 | 00:00 423

Ipohondria și nosofobia. Ipohondria este o tulburare simptomatică somatică manifestată printr-o frică persistentă de boală sau prin credința că cineva suferă de o boală medicală gravă, nediagnosticată.

Ipohondria si nosofobia. Doua manifestari ale fricii de boala

Această tulburare mintală afectează aproximativ 5% dintre pacienți și înseamnă că aceștia își fac griji excesive în legătură cu boala lor, până la punctul în care anxietatea în sine este debilitantă. În esență, anxietatea de sănătate devine o boală.

Pacienții se tem să dezvolte o boală în viitor

Această frică de boală se manifestă ca anticipare. Prin urmare, pacienții se tem să dezvolte o boală în viitor, ceea ce le provoacă un mare disconfort.

1. Ipohondrie: frica de a fi bolnav

În cea mai recentă versiune a Manualului de Diagnostic și Statistic al Tulburărilor Mintale (DSM-5), termenul de ipohondrie a fost înlocuit și este cuprins în două noi categorii de tulburare de simptome somatice și tulburare de boală anxioasă. Ipocondria desemnează credința fermă sau convingerea că o persoană suferă de o boală gravă, în general ca urmare a unui simptom ușor. Prin urmare, este o interpretare eronată și exagerată a unui semnal fizic din organism.

Comportamente caracteristice celor care suferă de ipohondrie

Atenția lor este concentrată asupra părții corpului despre care cred că este afectată Este obișnuit ca ei să-l privească sau să o simtă în mod repetat pentru a-și confirma ipoteza sau pentru a detecta orice schimbare.
Petrec mult timp căutând informații pe internet, în reviste sau în cărți despre boala pe care cred că o au, simptomele acesteia și orice teste de diagnosticare.
Întreabă în mod constant familia și prietenii dacă cred că sunt sănătoși. Cu toate acestea, atunci când încearcă să-i liniștească și să-și raționalizeze simptomele, acest lucru îi face doar să se simtă izolați, neînțeleși și chiar mai îngrijorați.

Oamenii merg la medic în căutarea unui diagnostic

Pe termen scurt, confirmarea de către un profesionist că sunt sănătoși îi va liniști. Dar, în scurt timp, îndoielile lor vor reapărea. Ei vor crede că medicul a greșit, că testele pe care le-au făcut nu au fost adecvate sau că au fost efectuate la momentul nepotrivit.

Credința de a fi bolnav generează o mare suferință și niveluri de anxietate care, la rândul lor, pot crește simptomele fizice pe care le-au experimentat și le-au interpretat greșit. În plus, pe măsură ce boala presupusă progresează, performanța lor în muncă, finanțele și relațiile sociale sunt adesea afectate.

2. Nosofobia: o frică anticipativă

Cu nosofobia, există și frica de boală, dar, în acest caz, este frica de a te îmbolnăvi în viitor. Persoana care suferă se confruntă cu o teamă intensă, irațională și incontrolabilă de a contracta o boală , dar modul lor de a face față fricii este diferit:

Evită să meargă la medic sau să facă analize, chiar dacă au nevoie de ele . Asta pentru a evita confirmarea faptului că sunt bolnavi.
Încearcă să nu vorbească despre simptome sau boli , să nu se uite la filme sau seriale pe acest subiect și să evite spitalele sau să petreacă timpul cu oameni bolnavi. Asta pentru că, în aceste situații, anxietatea lor poate crește vertiginos.

Au o mare teamă de propria lor moarte și de cea a celor dragi.

De asemenea, le este foarte frică de îmbătrânire și resping bătrânețea . Din același motiv, ei încearcă să rămână și să arate tineri.

Aceste tulburări provoacă mari suferințe și trebuie căutat întotdeauna un tratament. În ambele situații, terapia cognitiv-comportamentală este cel mai recomandat tratament. Prin tehnici de relaxare, expunere și restructurare a credințelor, pacientul își poate atenua anxietatea, își poate ajusta percepțiile și poate reduce impactul fricii de boală, potrivit exploringyourmind.com, citat de doctorulzilei.ro.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere