Iurişniţi (USR): Legea care acordă statut de autoritate publică profesorilor, profund neconstituţională; trebuie sesizată CCR

Cristina Iurişniţi

Deputata USR de Bistriţa-Năsăud Cristina Iurişniţi le-a transmis preşedintelui României şi Avocatului Poporului o solicitare cu privire la trimiterea către Curtea Constituţională a legii iniţiate de senatorul Şerban Nicolae privind acordarea statutului de autoritate publică profesorilor, pe motiv că reprezintă "o aberaţie legislativă profund neconstituţională", care nu va rezolva problema violenţei în şcoli.

"Sub pretextul protecţiei sporite a cadrelor didactice pe care senatorul PSD şi-o doreşte, se remarcă o necunoaştere gravă a dreptului, dar şi a principiilor care ar trebui să guverneze actul educaţional. Cu privire la legea propusă, atât sub aspect procedural, cât şi sub aspect substanţial, aceasta conţine o serie de vicii de constituţionalitate. Mai mult, dacă Şerban Nicolae, în calitate de senator, consideră că siguranţa se asigură prin pedepse mai grele sau prin conferirea de funcţii sau prerogative speciale, înseamnă că nu are ce căuta în Parlament", este de părere Cristina Iurişniţi, cadru didactic şi membru în Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor.

Potrivit unui comunicat de presă, scrie Agerpres, deputata USR consideră că, din punct de vedere procedural, legea nu a fost aprobată în conformitate cu prevederile constituţionale: legea a fost modificată şi aprobată de Senat, în timp ce o serie de modificări ar fi trebuit supuse din nou la vot la Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională.

Cristina Iurişniţi adaugă că argumentul privitor la faptul că statutul de autoritate publică ar conferi o siguranţă în plus profesorilor este nul, deoarece, sub aspectul regimului sancţiunilor, singura distincţie este că, pentru infracţiunile săvârşite faţă de un funcţionar public, limitele de pedeapsă se majorează.

"Or, conform Curţii Constituţionale şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din punct de vedere penal, profesorul este asimilat funcţionarului public. Cu alte cuvinte, chiar dacă acesta nu este funcţionar, totuşi se bucură de protecţia legii penale deja existente. Aşadar, iniţiativa PSD care prevede majorări de pedepse este nulă şi rămâne fără obiect, profesorii fiind protejaţi deja de legislaţia penală", apreciază Iurişniţi.

Ea susţine că "PSD vrea să transforme cadrul didactic în agent constatator" şi că "se instituie o prezumţie de legalitate şi de veridicitate asupra actelor de constatare realizate de cadre didactice, deci, un elev, dacă va nega cele menţionate de profesor, va trebui să se adreseze instanţei şi să aştepte o decizie definitivă pentru a desfiinţa, eventual, actul emis de cadrul didactic".

Cristina Iurişniţi a criticat şi susţinerea oferită acestei legi de către Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ.

"Este aberant modul în care se încearcă crearea dezechilibrelor între actorii sistemului de învăţământ, punând în opoziţie elevii de profesori. Ceea ce este şi mai trist este că Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ susţine o asemenea aberaţie legislativă profund neconstituţională. Domnule Hancescu, dacă dumneavoastră consideraţi că violenţa din şcoli se va elimina prin impunerea de pedepse mai aspre, crearea de privilegii şi adâncirea faliei dintre elevi şi profesori, nu cred că ar trebui să mai reprezentaţi profesorii din România", este de părere Iurişniţi.

Deputata USR de Bistriţa-Năsăud afirmă că "această lege nicidecum nu va rezolva problema violenţei în şcoli, ba dimpotrivă, va crea şi mai multă înverşunare între actorii din învăţământ".

Plenul Senatului a adoptat, luni, în calitate de for decizional, proiectul care vizează învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar cu exerciţiul autorităţii publice, pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

Proiectul a fost adoptat cu 76 de voturi "pentru", 25 "împotrivă" şi două abţineri.

Preşedintele Comisiei juridice, senatorul PSD Şerban Nicolae, iniţiatorul acestui proiect, a justificat demersul legislativ, adoptat tacit de Camera Deputaţilor, prin faptul că în sistemul naţional de învăţământ se constată o lipsă de protecţie juridică a cadrelor didactice faţă de hărţuirea şi agresiunile venite din partea elevilor, părinţilor sau reprezentanţilor legali ai acestora.