Jaf de 35 de milioane de euro la Administrația Fondului de Mediu: procurorii au intrat pe fir

Incompetenţa sau reaua-voinţă a şefilor din Administrația Fondului de Mediu, principala instituție care asigură suportul financiar pentru realizarea proiectelor și programelor pentru protecția mediului, a făcut o gaură în bugetul instituției de 35 de milioane de euro! Replica a scris, recent, despre hoția din instituțiile statului constatată de Curtea de Conturi, iar lista entităților unde s-au descoperit grave nereguli este destul de lungă. Administrația Fondului de Mediu este cap de listă la capitolul prejudicii, iar suma despre care auditorii spun că ar reprezenta prejudiciu este exorbitantă: peste 177 de milioane de lei, echivalentul a 35 de milioane de euro. A fost sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, conducerea instituției fiind acuzată că nu a dispus remedierea măsurilor transmise de Curtea de Conturi, fapt ce constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Administrația Fondului de Mediu

Urmare a unui control realizat de Curtea de Conturi la Administrația Fondului de Mediu, în 2021, auditorii au dispus instituției să ia măsuri în vederea remedierii unor aspecte constate de către aceștia la momentul auditului. În 2023, au revenit în control, prilej cu care auditorii au constatat că șefii nu s-au sinchisit să remedieze neregulile. Așa de face că a fost sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6. Curtea de Conturi arată că s-a produs un prejudiciu în valoare de 177 milioane de lei, echivalentul a 35 de milioane de euro.

Nereguli la AFM

Potrivit Curții de Conturi, la nivelul AFM nu se gestionează încă un sistem de control al calității și de trasabilitate a deșeurilor municipale eliminate prin depozitare, care a fost impus prin Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului și preluat în Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor.

Echipa de audit a mai reținut că proiectarea, adoptarea și aprobarea prin Bugetul de Venituri și Cheltuieli a programului „Închidere depozite deșeuri municipale neconforme” nu a respectat principiile de utilizare a Fondului pentru Mediu, întrucât în baza prevederilor legale care guvernează gestionarea deșeurilor (adoptate începând din anul 1995), autoritățile publice locale aveau responsabilitatea și obligația de a proteja mediul. Ulterior, operatorilor depozitelor și autorităților publice care dețineau și gestionau în nume propriu depozite de deșeuri li s-au stabilit atribuții privind închiderea și urmărirea post închidere a depozitelor. Activitatea de închidere a depozitelor de deșeuri neconforme se desfășoară în baza actelor de reglementare iar controlul conformării, atât a autorităților publice locale cât și a operatorilor depozitelor de deșeuri, ar fi trebuit asigurat de personalul autorităților de mediu/locale. Astfel, consecința nerespectării prevederilor legale de către autoritățile publice locale sau de către operatorii economici privați care au exploatat depozitele de deșeuri (a căror conduită trebuia verificată/controlată/sancționată de către autoritățile publice cu atribuții în domeniu, respectiv Garda Națională de Mediu și Agențiile pentru Protecția Mediului), a ajuns să reprezinte un efort financiar asupra Fondului pentru mediu, în afara scopului pentru care acest fond a fost înființat.

De asemenea, trebuie avut în vedere și faptul că, anterior acestei situații, alte 65 depozite de deșeuri municipale s-au aflat în situații similare însă cele mai multe au fost închise de către autoritățile publice locale, care au reușit să asigure finanțarea necesară, fie din fonduri europene, fie din bugetul local.

Tratament preferențial față de autoritățile locale

Astfel, echipa de audit a reținut că autoritățile publice locale care au primit finanțare din Fondul pentru Mediu au beneficiat de un tratament preferențial față de autoritățile locale care au luat decizia finanțării din fonduri proprii a activităților de închidere a depozitelor neconforme, fără să existe o altă justificare decât presiunea exercitată de existența deciziei Curții Supreme de Justiție a Uniunii Europene.

Având în vedere cadrul legal aplicabil în domeniul gestionării deșeurilor, Consiliul Concurenței a considerat necesar ca finanțatorul (autoritatea publică centrală pentru protecția mediului) să realizeze o analiză a situației în care s-au aflat autoritățile publice locale și să determine caracterul finanțării, în consecință. Argumentul invocat a fost acela că în situațiile în care operatorul depozitului avea, prin contractul încheiat cu autoritatea locală, obligația de a constitui fondul pentru închiderea și urmărirea post-închidere a depozitului, suportarea în totalitate a acestor costuri de către autoritatea locală poate fi considerată ca fiind ajutor de stat pentru operator. În lipsa unei analize, așa cum de altfel a recomandat și Consiliul Concurenței, nu se poate determina caracterul adecvat al finanțării: finanțare nerambursabilă sau ajutor de stat. Echipa de audit a reținut că nu a fost efectuată o analiză în sensul indicat de Consiliul Concurenței și a stabilit, în sarcina AFM, măsura inventarierii situațiilor în care a fost finanțată închiderea depozitelor administrate de către operatorii privați și recuperarea finanțării de la aceștia. AFM a contestat această măsură iar dosarul se află pe rolul instanței competente.

A pierdut șansa remedierii unor probleme grave de mediu prin utilizarea banilor europeni

În plus, la nivelul acestei instituții, cu toate că se înființase anterior Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) în cadrul „Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM)2014-2020/Proiecte de închidere a depozitelor neconforme de deșeuri industriale periculoase și nepericuloase”, nu s-au făcut eforturile necesare pentru ca aceasta să devină funcțională. Conducerea AFM nu a asigurat bugetul necesar funcționării acestei structuri și nu a mandatat această unitate pentru demararea implementării proiectelor de închidere a depozitelor neconforme de deșeuri municipale (neincluse în proiectele de management integrat ale deșeurilor la nivel județean). Cu toate că Administrația Fondului de Mediu fusese deja nominalizată ca solicitant eligibil pentru atragerea unor fonduri care să finanțeze închiderea depozitelor neconforme, instituția publică nu a putut aplica în vederea atragerii unor fonduri externe nerambursabile. Astfel, s-a pierdut șansa remedierii unor probleme grave de mediu prin utilizarea banilor europeni și în consecință, efortul financiar necesar a rămas strict pe seama Fondului pentru Mediu.

Laurențiu Adrian Neculăescu, președintele AFM

AFM este condusă de Laurențiu Adrian Neculăescu, în calitate de președinte, și de Adrian Corbu, vicepreședinte.

Laurențiu Adrian Neculaescu

Social-democratul Neculăescu este al șaptelea președinte al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) din ultimii trei ani, înlocuindu-l, astfel, pe Lorand Fulop, care a rezistat la cârma instituției doar șase luni. A mai ocupat în trecut posturi de secretar de stat, atât în Ministerul Mediului, cât și la Fonduri Europene sau în Cancelaria Primului Ministru. Tatăl lui Neculăescu este un prosper om de afaceri din Târgoviște, prieten cu Rovana Plumb, fost ministru delegat pentru fondurile europene, pe care a și împrumutat-o, în 2016, cu 63.000 de lei.