Judecătorii CCR au explicat decizia care aruncă în aer declarațiile de avere

Judecătorii Curții Constituționale au publicat motivarea deciziei prin care se ridică obligația de a publica declarațiile de avere, dar și veniturile partenerului/copiilor. Decizia CCR a fost luată la limită, în cadrul motivării 3 judecători făcând opinie concurentă, în timp ce trei dintre judecătoare au făcut opinie separată.

Judecătorii Cristian Deliorga, Attila Varga și Gheorghe Stan au făcut opinie concurentă. În același timp, judecătoarele Livia Stanciu, Iuliana Scântei și Mihaela Ciochină au făcut opinie separată.

Decizia judecătorilor Curții Constituționale

„Analiza pornește de la rolul esențial al transparenței în administrația publică, într-un stat de drept, dar subliniază că aceasta trebuie exercitată în mod proporțional, cu respectarea drepturilor fundamentale, în special al dreptului la viață privată. Curtea atrage atenția că, deși declarațiile de avere servesc unui scop legitim – prevenirea corupției și asigurarea integrității – ele nu pot impune o sarcină excesivă sau nerezonabilă asupra persoanelor obligate să le întocmească.

Un aspect esențial discutat de Curte este caracterul „pe propria răspundere” al declarațiilor de avere. Dacă persoana obligată să le depună răspunde pentru datele care o privesc direct, nu același lucru poate fi valabil pentru informațiile referitoare la veniturile și bunurile soțului, soției sau copiilor aflați în întreținere. Curtea reține că aceste persoane sunt, în esență, terțe în raport cu declarația de avere și pot refuza să comunice informații, pot avea dreptul la confidențialitate sau pot chiar ascunde unele aspecte fără știrea declarantului. Într-un astfel de context, a impune sancțiuni penale declarantului pentru lipsa unor date care nu-i sunt accesibile sau pe care nu le poate verifica în mod obiectiv este excesiv și disproporționat. Curtea subliniază, prin urmare, că textul legal este constituțional doar în măsura în care nu presupune asumarea de către declarant, sub sancțiunea răspunderii penale, a veridicității informațiilor ce țin de alte persoane.

Curtea merge mai departe și analizează regimul publicității declarațiilor de avere, concentrându-se asupra art. 12 alin. (6) din lege, care prevede publicarea acestora pe site-ul Agenției Naționale de Integritate. În acest sens, instanța constituțională reiterează jurisprudența anterioară privind protecția vieții private, arătând că măsura publicării online a unor date personale trebuie să respecte cerințele de necesitate, proporționalitate și adecvare. Or, în opinia Curții, publicarea neanonimizată a unor informații detaliate – cum ar fi adresa imobilelor, numele coproprietarilor, al creditorilor sau beneficiarilor unor bunuri ori sume – excede necesitățile evaluării integrității funcționarilor și se transformă într-o expunere publică a unor date sensibile, în lipsa unei justificări serioase. Curtea atrage atenția că o astfel de măsură riscă să creeze un efect de intimidare sau stigmatizare, nu doar pentru declarant, ci și pentru membrii familiei sale ori alte persoane menționate în declarație.

Un alt argument important al Curții vizează dezechilibrul legislativ dintre scopul urmărit – prevenirea corupției și asigurarea transparenței – și efectele produse – atingerea severă a vieții private. Chiar dacă legea oferă posibilitatea anonimizării parțiale, acest mecanism nu este aplicat în mod efectiv și nu protejează suficient datele personale. În plus, Curtea subliniază că accesul autorităților competente la datele integrale din declarațiile de avere este asigurat prin mecanismele interne ale ANI, astfel încât publicarea lor pe internet nu aduce un plus de eficiență, ci doar un risc sporit de încălcare a vieții private.

Curtea Constituțională statuează că transparența și integritatea în funcțiile publice trebuie promovate prin mijloace eficiente, dar care respectă limitele impuse de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Obligația de a răspunde penal pentru datele altor persoane și publicarea extensivă a datelor personale nu pot fi justificate de interesul public, dacă se realizează cu prețul încălcării drepturilor fundamentale. Prin urmare, Curtea admite în parte excepția de neconstituționalitate și impune o interpretare conformă cu Legea fundamentală, care protejează demnitatea, viața privată și siguranța juridică a persoanelor vizate.”, arată un comunicat al Curții Constituționale, scrie stiripesurse.ro.