Klaus Iohannis a promulgat legea pensiilor speciale

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea pensiilor speciale. Noua versiune, după criticile Curții Constituționale, este mult mai blândă cu magistrații și nu numai. Impozitarea specialilor crește la 20%, dar judecătorii și procurorii vor avea pensiile calculate în funcție de veniturile avute în vârful carierei. Iar vârsta lor de pensionare va ajunge la 60 de ani abia în 2063.

Legea a fost adoptată în această săptămână de Parlament. În plen, liderul USR Cătălin Drulă a declarat că această lege este legea menţinerii pensiilor speciale şi că majoritatea şi-a bătut joc, fiind cea mai sfidătoare formă a proiectului de până acum. În replică, liberalul Florin Roman i-a acuzat pe cei de la USR de ipocrizie, iar preşedintele interimar al Camerei, Alfred Simonis, a arătat că prin această lege „vor fi mai puţin nesimţite aceste pensii speciale”.

Reformă cu efect întârziat, așa arată pe scurt noua lege a pensiilor speciale. Cele mai importante schimbări se vor aplica abia peste 20 sau chiar 40 de ani, atunci când vârsta de pensionare va crește și pentru speciali la 60 sau 65 de ani, iar pensia lor se va calcula în funcție de salariile avute pe tot parcursul carierei. Reforma este un jalon crucial pentru ca România să nu piardă bani din Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit premierului Marcel Ciolacu, dacă legea nu ar fi fost adoptată până la 1 noiembrie, România risca să piardă 1,4 miliarde de euro.

Ce prevede reforma pensiilor speciale

Potrivit legii, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Legea prevede noi praguri de impozitare, care se calculează astfel: Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel:

a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;

b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispozițiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. (3) Determinarea câștigului salarial mediu net prevăzut în prezentul articol se stabilește prin deducerea din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuțiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) și b) și a impozitului pe venit.

Legea, criticată în Parlament

În plen, liderul USR Cătălin Drulă a declarat că această lege este legea menţinerii pensiilor speciale şi că majoritatea şi-a bătut joc, fiind cea mai sfidătoare formă a proiectului de până acum. El a precizat că nu numai că îi asigură pe cei care au acum pensiile speciale că nu li se întâmplă nimic, dar „peste 40 de ani de acum încolo nu vor mai fi pensii speciale, conform acestei legi”.

Deputatul PNL Florin Roman i-a acuzat pe cei de la Opoziţie că sunt ”ipocriţi”. Florin Roman a mai spus că ”PSD şi PNL taie, pentru prima dată, din cuantumul pensiilor speciale”. „Discutăm de 10% pe contributivitate, de 15% impozitare, de 20% şi aşa mai departe”, a spus Roman, arătând că ”niciodată în România, după adoptarea acestei legi, o pensie aflată în plată nu va mai depăşi salariul”. Deputatul UDMR Miklos Zoltan de la UDMR a afirmat la rândul lui că proiectul de lege nu oferă soluţii la inechităţile sociale, la deficitele bugetare şi la lipsa de încredere a cetăţenilor în stat. „Impozitarea actuală abia dacă zgârie sumele mari. La o pensie de 22.000 de lei, impozitul plătit în plus va fi de circa 1.600 de lei. Cam ce credeţi că rezolvă un astfel de impozit?”, a spus deputatul UDMR, potrivit digi24.ro. 

Cum a apărat CCR pensiile speciale ale magistraților

Modificările aduse legii pensiilor speciale ale procurorilor și judecătorilor nu au trecut de Curtea Constituțională. Judecătorii CCR au admis sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu.

„Curtea a reţinut că recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta de neretroactivitate a legii. Securitatea juridică cere şi impune o protecţie a garanţiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare. Curtea a mai observat că partea necontributivă a pensiei de serviciu poate face parte unei impozitări distincte faţă de partea sa contributivă, condiţionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincţie. Legea criticată introduce astfel o impozitare, însă nu stabileşte cu claritate baza de impunere, ceea ce este contract exigenţelor de calitate a legii”, a afirmat Marian Enache. Preşedintele CCR a mai precizat că instituţia „a mai reţinut că impozitarea nu poate avea un caracter sancţionator pentru că se ajunge practic la o regândire şi restructurare indirectă a însăşi bazei de calcul a pensiei de serviciu”.