László Tőkés: Consiliul European a făcut o recomandare privind comunicarea în timpul pandemiei în limba minorităţilor

Preşedintele Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), László Tőkés, a declarat joi, la Târgu Mureş, că din partea Consiliului European a fost făcută o recomandare privind comunicarea în timpul pandemiei în limba minorităţilor naţionale şi că din acest motiv e nevoie de consecvenţă pentru comunicarea şi în limba maghiară.

László Tőkés

László Tőkés a anunţat că CNMT a adresat o serie de întrebări prim ministrului Ludovic Orban şi la trei ministere - Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării pe marginea modului în care s-au făcut comunicările oficiale în limba maghiară.

"Se ştie că se agravează situaţia pandemiei de coronavirus, ne îngrijorează situaţia actuală (...) Am primit răspuns foarte rapid. Suntem îngrijoraţi pentru situaţia creată şi considerăm că este fondată acea hotărâre de a prelungi starea de alertă privind pandemia de coronavirus (...) Şi este vorba şi despre dreptul de informare în limba maternă. De altfel, Consiliul European a făcut o recomandare, în luna martie, privind comunicarea în timpul pandemiei în limba minorităţilor naţionale. Dacă ei gândesc în aşa fel şi noi trebuie să fim consecvenţi. Pe de altă parte nu suntem victime de pandemie de rangul doi. Şi ungurii sunt afectaţi de această pandemie şi trebuie să li se asigure libera informare, o informare adecvată în această situaţie", a afirmat Tőkés, într-o conferinţă de presă, scrie Agerpres.

Preşedintele executiv al CNMT, Krisztina Sandor, a arătat că deşi Codul Administrativ garantează utilizarea limbii materne în comunicările oficiale în zonele în care minorităţile locuiesc în proporţie de cel puţin 20%, pe perioada pandemiei doar în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna s-a asigurat o comunicare a mesajelor şi în limba maghiară, deşi există comunităţi însemnate şi în alte judeţe, precum Sălaj, Braşov sau Timiş.

Krisztina Sandor a precizat că a constatat că autorităţile de stat nu vor să asigure aceste drepturi, din proprie iniţiativă, ci doar dacă li se formulează cereri.

"Când a izbucnit pandemia şi în România şi am intrat în stare de urgenţă, am observat că autorităţile de stat comunică exclusiv în limba română şi asta ne-a îndemnat să trimitem trei scrisori celor trei ministere cheie care au avut un rol în controlarea situaţiei. Am trimis trei scrisori la Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Sănătăţii şi toate cele trei ministere au răspuns la solicitarea noastră, respectând cele 30 de zile (...) În scrisoarea trimisă la MAI am cerut ca mesajele de alertă ale Poliţiei Române transmise în zilele respective, în martie şi aprilie, să fie traduse şi în limba maghiară, iar inspectoratele judeţene să poată să folosească şi acest mesaj, mai ales în care majoritatea comunităţii este maghiară. Am primit un răspuns decent şi clar, potrivit căruia IGPR a recomandat unităţilor teritoriale să transmită mesaje şi în limba maghiară şi chiar am văzut că au un mesaj şi pe site de 16 secunde (...) În răspuns ne-au înşirat mai multe inspectorate judeţene care au primit această recomandare (...) În afară de inspectoratele din Harghita, Covasna şi Mureş, ceilalţi nu au folosit deloc aceste mesaje în limba maghiară. Este puţin ciudat că nu apar în enumerare judeţele Sălaj, Timiş şi Braşov, dar apare Maramureş", a afirmat Sandor.

Preşedintele executiv al CNMT a spus că în privinţa MEC, întrebarea a vizat motivul pentru care subiectele pentru simularea examenului de Bacalaureat au sosit mai târziu pentru elevii care învaţă în limba maghiară decât pentru cei care învaţă în limba română şi că motivul a fost acela că s-a întârziat din cauza traducerii, care a fost făcută de voluntari.

"Nu cred că este în folosul comunităţii maghiare ca aceste traduceri să se facă în regim de voluntariat. Voluntariatul în sine este un lucru valoros, dar de la MEC aşteptăm alt răspuns, e bine că s-a realizat, dar s-a realizat cu întârziere şi dacă ne gândim la principiul egalităţii de şanse, atunci este o problemă structurală care ar trebui realizată. La fel, la programul teleşcoală cursurile au început mai târziu pentru elevii maghiari şi şi aici tot în regim de voluntariat au fost implicaţi acei pedagogi care au dorit să ajute. De la cabinetul secretarului de stat, aceasta nu este o metodă care presupune o gândire strategică (...) E o problemă structurală care trebuie rezolvată (...) Este o instiuţie care este susţinută şi de taxele şi impozitele noastre, este o instituţie care ar trebui să aibă, după 30 de ani, profesionişti şi bani pentru traducerea acestor texte şi să nu aşteptăm mai bine de o săptămână ca şi elevii maghiari să poată", a arătat reprezentanta CNMT.

În privinţa Ministerului Sănătăţii, preşedintele executiv al CNMT a precizat că au primit un răspuns de la Institutul Naţional de Sănătate Publică, care a precizat că se oferă sprijin pentru DSP Covasna, pentru elaborarea şi publicarea pe site a unor informaţii în limba maghiară.

"Iarăşi este o problemă structurală fiindcă Ministerul Sănătăţii a ales o DSP unde oferă sprijin financiar şi acolo sunt nişte materiale în limba maghiară, dar cred că nici dumneavoastră nu aţi ştiut acest lucru, dar nici locuitorii din judeţul Mureş, din Bihor, din Sălaj nu au ştiut că acolo se află nişte materiale în limba maghiară, chiar materiale de esenţă vitală", a arătat Krisztina Sandor.

Potrivit reprezentantei CNMT, un alt răspuns, venit din partea unei direcţii a Ministerului Sănătăţii, a fost dat cu "cinism" şi pe un ton inacceptabil din partea unei instituţii de stat, motiv pentru care organizaţia va reveni cu o adresă la Ministerul Sănătăţii.