Laura Vicol și Vladimir Ciorbă nu ar avea nimic pe numele lor în România. Ancheta, extinsă în afara țării

Procurorii DIICOT au demarat o amplă operațiune de identificare a proprietăților și conturilor, inclusiv în paradisuri fiscale deținute de fosta parlamentară Laura Vicol și de soțul ei Vladimir Ciorbă.

Laura Vicol și Vladimir Ciorbă

Asta pentru că, spun anchetatorii, în România cei doi nu ar avea nimic pe numele lor. Procurorii de la Crimă Organizată au pus până acum sechestre pe proprietățile companiei Nordis și pe bunuri ale celorlalți suspecți din dosar.

Procurorii DIICOT au emis ordonanțele de sechestre chiar în ziua în care i-au reținut pe Laura Vicol și Vladimir Ciorbă. Fiscul le-a identificat mai multe conturi bancare în țară, care sunt însă goale. Așa că au început să caute în străinătate, fie în Monaco, unde își petreceau timpul liber, fie în alte paradisuri fiscale.

„Eu sunt aproape convinsă că există proprietăți ascunse și bani. M-ar surprinde plăcut, dacă le-ar găsi. Nu am nicio îndoială că din banii pe care i-au scos din bancomate și prin diverse tertipuri au dus din ei în străinătate. Ar fi o surpriză plăcută pentru păgubiți dacă s-ar identifica acele bunuri”, a declarat avocata Ingrid Mocanu, victima în afacerea Nordis

DIICOT a pus sub sechestru aproape 200 de apartamente din blocurile Nordis de pe litoral. Au fost promise în schimbul unor avansuri sau chiar plăți integrale, dar nu au fost livrate.

Pe lista proprietăților deținute de compania Nordis Management, sechestrate în această anchetă penală de răsunet, se află și un bloc amplasat în Șoseaua Nordului din Capitală. Procurorii DIICOT au indisponibilizat aici mai multe apartamente, dar și locuri de parcare extrem de valoroase.

Au fost de asemenea blocate 19 conturi bancare ale suspecților cercetați în dosar și 29 de conturi ale firmelor folosite de aceștia. În plus, au fost puse sub sechestru peste 20 de terenuri, 5 case, 11 autoturisme, bijuterii, ceasuri ori poșete de firmă.

„Se îmbunătățesc posibilitățile de recuperare a daunelor și a pagubelor întrucât prin această extindere și instituire a sechestrelor se pot urmări și bunurile personale ale asociaților, administratorilor sau organelor de conducere ale Nordis, pe când în procedura insolvenței se urmăresc strict bunurile din procedura insolvenței“, a declarat Cătălin Radu Pavel, avocatul unor păgubiți.

Până acum, prejudiciul în afacerea Nordis este estimat la 90 de milioane de euro, iar pe lista păgubiților se numără și statul care îi acuză pe șefii grupului Nordis de evaziune fiscală și delapidare. Dacă în ancheta penală sunt înregistrate câteva sute de persoane vătămate, în procedura de insolvență de la Tribunal numărul creditorilor depășește 1.200, iar valoarea pretențiilor ajunge acum la aproape un miliard de lei.

Specialiștii în insolvență susțin că ar putea trece câțiva ani până când păgubiții de la Nordis își vor recupera banii. Prima cale ar fi procesul penal, dacă suspecții vor fi condamnați definitiv. A doua, procedura insolvenței. Însă în acest caz nu e garantat că păgubiții își vor primi toți banii înapoi, scrie protv.ro.