Legea porcului se schimbă din nou. Micii producători scapă de măsurile draconice

Disputa privind porcii crescuți în gospodării continuă. După ce legea aduce restricții dure pentru prevenirea gripei porcine, un proiect de lege ar putea modifica condițiile în care sunt crescuți porcii în așa fel încât să se renunțe la anumite restricții. Asta în timp ce micii fermieri riscă să dea faliment din cauza importurilor masive de carne de porc, carne care până de Crăciun se va scumpi cu peste 20%. 

foto cu rol ilustrativ

Legea porcului a dat mari bătăi de cap micilor fermieri români. Pe lângă faptul că aceștia nu pot consuma carnea în urma muncii pe care au depus-o, pot primi și amenzi usturătoare. Un nou proiect de lege ar putea să aducă modificări la legea actuala, astfel încât persoanele fizice care doresc să crească porcine exclusiv pentru consumul în familie, să nu aibă obligativitatea de a obține atestatul de producător și carnetul de comercializare.

Legea inițială a avut ca scop stoparea pestei porcine, însă fermierii susțin că nu s-au confruntat cu această epidemie. Noile modificări ar putea contribui la menținerea și promovarea practicilor tradiționale din generație în generație, dar și posibilitatea unei surse suplimentare de hrană și venituri pentru locuitorii din sate. 

Ce prevede noul proiect de lege

Deputații AUR din comisia de agricultură au depus un proiect de modificare a legii porcului, care prevede că persoanele fizice care doresc să crească porci exclusiv pentru consum familial, în gospodării țărănești și în alte gospodării ale populației, nu sunt obligate să obțină atestatul de producător și carnetul de comercializare, ci doar eliberarea unei Adeverințe de către medicul veterinar.

Proiectul de act normativ mai prevede că porcinele pot fi crescute pentru îngrăşare și comercializare de către persoane fizice, fiind permisă reproducţia în aceste exploataţii, iar carnea şi produsele din carne rezultate în urma sacrificării acestora pot fi  destinate consumului în gospodăria proprie și se pot comercializa, cu respectarea normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, precum şi cu respectarea normelor de biosecuritate şi bunăstare. Aceste persoane fizice nu se vor autoriza și înregistra fiscal și nu se vor înregistra în SNIIA.” 

”Art. 35

(1) Persoanele fizice neînregistrate la oficiul registrului comerțului din cadrul exploatațiilor comerciale de tip familial, care doresc să crească porcine atât pentru consum familial, cât și pentru comercializare, în baza atestatului de producător și a carnetului de comercializare, conform prevederilor art. 2 lit. c) și art. 8 alin. (6) din Legea nr. 145/2014, cu modificările și completările ulterioare, către exploatații de tip gospodăresc și comerciale de tip familial, precum și către abatoare, au obligația de a solicita autorizarea sanitar-veterinară la direcția sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București, în maximum 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) Creşterea porcinelor poate fi făcută de către persoane fizice în cadrul exploataţiilor noncomerciale de subzistenţă, înregistrate în Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor – SNIIA, precum și de deținătorii de porcine în sensul art. 2 lit. h) din lege. Proiectul este semnat de Deputații Flucuș Dumitru, Gheba Daniel, Scripnic LIlian și Albisteanu Mihai.

Expunerea de motive

Inițiatorii proiectului de act normativ spun că ”satul românesc reprezintă practic leagănul spiritualității noastre ca popor și principal factor de dezvoltare economic de-a lungul timpului și prin impunerea unor norme de aplicare asupra Legii Porcului neconforme cu tradiția și forma de organizare a familiilor țărănești se lovește direct în tradițiile unui spațiu drag românilor”.

”Familia țărănească este numeroasă și nu are decât câteva mijloace de subzistență, printre care creșterea animalelor pentru comercializare care reprezintă o parte consistentă a bugetului acesteia. Iar creșterea de porci este printre cele mai importante în obținerea de venituri. Prin banii câștigați din vânzarea suinelor, capii de familie au putut de-a lungul timpului să ofere stabilitate și posibilitatea educării copiilor lor, au putut să ofere un trai decent, au putut să progreseze.

Perpetuarea acestor tradiții nu trebuie să interfereze cu activitatea statului, având în vederea atât valoarea materială, cât și simbolică a comunității rurale. De asemenea, un alt aspect important este încurajarea comercializării de carne autohtonă în dauna celei exterioare României. Stoparea volumului importurilor în beneficiul producătorilor autohtoni trebuie să devină adevărata datorie a tuturor politicienilor români. Prin aceasta este sprijinită economia locală, parte a economiei naționale, dar și conservarea tradițiilor transmise de la înaintași”, arată inițiatorii, potrivit realitatea.net.