Legumele verzi, aliatul tău de încredere în dieta pentru ficatul gras

Boala ficatului gras afectează aproximativ 20% din populația planetei și este cea mai răspândită afecțiune a ficatului, mai ales în țările vestice. Mai mult, această afecțiune reprezintă a șasea cauză asociată cu cancerul hepatic, potrivit datelor colectate, pe plan global, în intervalul 2000 și 2016.

Sursă foto: Shutterstock

La cancerul de ficat localizat, supraviețuirea pacientului pentru mai mult de 5 ani este de 31% și de numai 11%, dacă boala avansează spre alte organe din vecinătate sau acaparează ganglionii limfatici, scrie doc.ro.

Principala cauză a ficatului gras este alimentația hipercalorică și bogată în grăsimi, precum și consumul excesiv de alcool. Alți factori contributori la această afecțiune este obezitatea, precum și anumiți factori de risc metabolici.

În prezent, nu există un tratament reglementat pentru boala ficatului gras, care adesea progresează spre alte boli mai grave, precum fibroză și ciroză. Așadar, opțiunile de tratament actuale includ pierderea în greutate, schimbarea alimentației și orientarea spre mâncăruri mai sănătoase, precum și exercițiul fizic regulat.

Vestea bună este, însă, că prin alimentație, boala ficatului gras se poate redresa. Potrivit unui nou studiu1 demarat de cercetătorii suedezi de la Institutul Karolinska, compușii care se regăsesc, în mod natural, în legumele cu frunze verzi pot preveni și chiar vindeca boala ficatului gras. Legumele verzi, care se găsesc cu ușurință în piețe și supermarketuri, cum ar fi spanacul, varza, și salata, conțin nutrienți esențiali care susțin sănătatea ficatului și reducerea grăsimii de la nivelul acestuia

Legumele verzi și rolul lor în prevenirea și regresia ficatului gras

De ce au ajuns legumele cu frunze verzi să fie studiate de către cercetători în speranța descoperirii unor efecte benefice pentru persoanele care suferă de ficat gras? Deoarece cercetări din trecut au demonstrat faptul că anumiți compuși care se regăsesc în mod natural în acestea joacă un rol important în stimularea metabolismului celular. De asemenea, conform specialiștilor în domeniu, legumele cu frunze verzi pot avea capacitatea de a proteja organismul de anumite afecțiuni metabolice, printre care și diabetul de tip 2.

În plus, aceștia susțin că un consum ridicat de fructe și legume poate îmbunătăți funcția cardiovasculară. În cadrul cercetării oamenilor de știință suedezi, s-au folosit ca obiecte de studiu șoareci de laborator. S-au creat, astfel, 3 grupuri, iar fiecare grup de șoareci a primit o dietă diferită. Așadar, grupul de control a primit o dietă normală, al doilea grup a primit o dietă bogată în grăsimi, în timp ce celui de-al treilea grup i s-a administrat o dietă bogată în grăsimi, în tandem cu suplimente pe bază de nitrați naturali din legume cu frunze verzi.

Rezultatele studiul au arătat că șoarecii hrăniți cu alimente bogate în grăsimi au luat în greutate și au prezentat un indice glicemic crescut, în timp ce șoarecii care au primit, pe lângă alimente grase, suplimente nutritive, au avut un indice glicemic considerabil mai scăzut, mai puțină grăsime la nivelul ficatului, tensiune arterială mai scăzută precum și o sensibilitate mai crescută la insulină.

Oamenii de știință consideră că afecțiunile ficatului, diabetul precum și funcția cardiovasculară sunt interconectate. De asemenea, cercetătorii subliniază faptul că efectele de protecție ale legumelor cu frunze verzi s-au făcut remarcate chiar și cu o cantitate mică, de exemplu, o singură masă cu legume pe zi.

Având în vedere rezultatele promițătoare obținute în urma studiului pe șoareci, cercetătorii doresc să inițieze noi cercetări, pe subiecți umani, pentru a valida descoperirile preliminare. Pe lângă aportul de legume, pentru o bună gestiune a ficatului gras, specialiștii susțin că un regim sărac în carbohidrați simplu poate îmbunătăți funcția metabolică și ajuta în tratamentul acestei afecțiuni.

Potrivit unui studiu2 efectuat tot în Suedia, efectuat pe 10 subiecți umani cu obezitate și un nivel ridicat de grăsime la nivelul ficatului, în urma unui regim sărac în carbohidrați, participanții au manifestat o schimbare metabolică semnificativă, precum și o îmbunătățire a calității microbiomului gastrointestinal. Pe lângă acestea, studiul a demonstrat cum subiecții au prezentat schimbări rapide și considerabile în ceea ce privește reducerea nivelului de grăsime de la nivelul ficatului, pe lângă diminuarea altor factori de risc cardiometabolic. Studiul a fost publicat în revista de specialitate Cell Metabolism.

În ceea ce privește dieta asociată cu studiul, oamenii de știință au declarat că subiecții au trebuit să urmeze un regim isocaloric, cu puțini carbohidrați și grăsimi și cu un aport mai crescut de proteine. Cercetătorii au descoperit că metabolismul lipidelor hepatice periculoase este asociat cu o creștere rapidă a vitaminei B în corp, precum și a bacteriilor care produc acid folic.

Potrivit acestora, o dietă restrictivă din punct de vedere al carbohidraților simpli, dar bogată în proteine și carbohidrați complecși, care se regăsesc în legume, poate fi utilizată cu succes ca strategie de tratament în steatoza hepatică.

Studiul s-a axat pe o combinație de factori și informații provenite de la experți medicali, nutriționiști și specialiști în cercetare. Autorul principal al studiului, Jan Boren, profesor la Universitatea din Goteborg, a declarat că un regim alimentar, independent de pierderea în greutate, poate induce o scădere dramatică și rapidă a nivelului de grăsime din perimetrul ficatului, precum și diminua alți factori de risc metabolici.

Cu toate acestea, specialiștii subliniază că susținerea unui regim alimentar strict este un subiect complicat, mai ales dacă acesta trebuie menținut pe parcursul întregii vieți. Din acest motiv, ei încurajează pacienții să încerce să mențină un echilibru sustenabil, adică să nu își refuse anumite plăceri, dar să fie mereu atenți la calitatea alimentelor din farfurie, precum și la cantitate și frecvență, și să nu uite de exercițiul fizic regulat.