LOCURILE DE JOACĂ DIN CONSTANŢA. Făgădău a început demolarea celor în paragină şi promite 100. De ce aşa târziu?

OPC, în continuare ignorat de reprezentanţiiprimăriei

Problema locurilor de joacă lăsate în paragină în municipiul Constanţa, răscolită de controalele Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului, are un singur răspuns din partea primarului Decebal Făgădău: „Vom face”. Un termen de finalizare a lucrărilor: 2020. Între timp, reprezentanţii primăriei au început, pe muteşte, să demoleze primele locuri de joacă din top „cele mai urâte”. Pe muteşte, în sensul că până ieri primarul Decebal Făgădău nu a dorit să comenteze nimic legat de demersurile OPC ori despre faptul că exista vreun plan de dezafectare a toboganelor şi leagănelor rupte.

Tot ieri, a fost ultimul termen până la care reprezentanţii Primăriei Constanţa se puteau prezenta la OPC pentru a oferi explicaţii legate de starea locurilor de joacă, sub ameninţarea că dacă vor continua să refuze dialogul, vor fi sancţionaţi. Şi, evident, nimeni de la primărie nu a intrat în dialog cu şeful OPC Constanţa, Horia constantinescu, acesta precizând că se lucrează la documentele de sancţionare.

De cealaltă parte, în Tomis Nord şi Tomis III au început deja acţiunile de demolare, fiind vizate circa 6 locuri de joacă. De ce aşa de târziu şi ce urmează? A explicat Decebal Făgădău într-un interviu mai amplu, care a cuprins şi alte teme în afară de cea amintită mai sus. Cu menţiunea că pe parcurs va mai oferi date, dar fără a intra în polemică. Iată explicaţiile oferite de primar:

Decebal Făgădău: Locurile de joacă reprezintă o problemă, un punct slab în ceea ce priveşte calitatea vieţii în municipiul Constanţa, lucru pe care l-am afirmat de fiecare dată când am avut ocazia. Ştiţi bine că în campania electorală am vorbit deschis despre acest subiect şi am promis constănţenilor că în acest mandat voi realiza 100 de locuri de joacă modenre, la standarde europene. Evident că, între ceea ce îţi propui şi ceea ce se întâmplă există, ca în proverbul românesc, diferenţe.

Am început, încă de anul trecut, o inventariere a locurilor de joacă şi vă pot spune că, pe raza municipiului Constanţa, sunt 73 de locuri de joacă în acest moment, locuri de joacă pe care le-aş împărţi în trei categorii. O primă categorie – 43 dintre acestea sunt locuri de joacă dotate cu elemente vechi care au fost montate până în 2001. 27 dintre acestea au fost, de-a lungul vremii, în perioada 2008-2013, modernizate, dar chiar şi aceste 27 de locuri de joacă necesită reparaţii, modernizări, aduceri la standarde contemporane.

Trei locuri îmbină elemente realizate înainte de 2001 şi elemente realizate în perioada 2008-2013. Întrucât noi nu doar ne-am propus, ci am şi alocat sume consistente, fără precedent de la bugetul oraşului pentru modernizarea locurilor de joacă, am plecat de la un proiect unitar care viza modernizarea locurilor de joacă. În primă etapă am identificat 66 de locuri de joacă pe care le-am inclus într-un proiect.

Contractul pentru realizarea de studii topografice a venit şi ne-a transpus în coordonate stereo 70 (care ajută la identificarea terenurilor – n.r.) fiecare dintre aceste locaţii. Parcursul legal este următorul: după ce realizezi măsurătorile, cadastrul, intabularea, se trece la etapa de avizare. În această etapă a fost să verificăm la patrimoniu şi juridic, pentru a vedea dacă terenurile sunt libere de orice sarcină.

Aceasta este o condiţie esenţială atunci când vorbim despre proiecte finanţate din bani publici. Am avut o surpriză neplăcută, am constatat că o parte din aceste locuri de joacă, de fapt terenul acestor locuri de joacă, are o situaţie juridică incertă, în sensul că pe loturile respective există notificări din partea foştilor proprietari, notificări nesoluţionate.

Reporter: De când sunt notificările?

Decebal Făgădău: Evident, de dinainte de 2001. Nu aş vrea ca lumea să se panicheze sau să înţeleagă că toate locurile de joacă au fost retrocedate. Nu, ci pur şi simplu situaţia juridică face menţiunea că pe suprafeţele respective există notificare, iar în unele cazuri, chiar litigiu, pentru că foştii proprietari s-au adresat instanţei, aşa cum cred că este de notorietate în Constanţa. După această etapă, am constatat că doar 38 dintre locaţii au o situaţie juridică favorabilă.

Am procedat la elaborarea documentaţiilor tehnice pentru fiecare dintre aceste locuri de joacă, am eliberat certificatele de urbanism şi suntem în etapa de obţinere de avize. O investiţie într-un loc de joacă nu se deosebeşte faţă de orice altă investiţie din punct de vedere al construcţiei. Urmăm exact acelaşi parcurs de autorizare, obţinem aceleaşi avize pe care trebuie să le obţină orice om care doreşte să-şi construiască o casă sau să îşi modernizeze o casă.

Cu alte cuvinte, solicităm avize de la toţi deţinătorii de utilităţi, de la Agenţia de Protecţia Mediului, de la Direcţia Judeţeană de Cultură, dacă locul este amplasat într-o zonă protejată sau într-o zonă istorică, obţinem avize de la Inspectoratul de Stat în Construcţii, avize de la toţi cei ce sunt menţionaţi în lege. După elaborarea proiectului tehnic am intrat în şedinţa comisiei tehnico-economice pentru aprobarea indicatorilor tehnici. În momentul de faţă suntem aproape gata să depunem documentaţia pentru obţinerea autorizaţiilor de construire pentru cele 38 de locuri de joacă şi să lansăm licitaţia pentru modernizarea celor 38 de locuri de joacă.

Am împărţit achiziţia în patru loturi, pe zone: zona de nord, zona centrală, zona de sud şi, de asemenea, zona Baba Novac, Coiciu, Casa de Cultură. Vă pot spune că municipalitatea are resursele financiare necesare alocate pentru implementarea acestui proiect şi sper ca această licitaţie să demareze cât mai curând. Evident că nu ne oprim aici şi nu doar cele 38 de locuri de joacă ce au în acest moment situaţia juridică favorabilă intră în planul nostrum investiţional.

Vom continua cu identificarea celorlalte 62 de posibile amplasamente de locuri de joacă pentru că, aşa cum am promis, până în 2020 mi-am propus ca 100 de locuri de joacă să fie finalizate sau în procedure avansate de implementare, pentru că avem nevoie atât pentru confortul copiilor noştri, dar şi pentru siguranţa părinţilor şi bunicilor, ca aceste locuri de joacă să fie funcţionale şi să reprezinte o alternativă la asaltul internetului, care a intrat poate nepermis de mult în viaţa copiilor noştri.

Faţă de momentul când am copilărit, când pe străzi abia dacă vedeai o maşină, când parcările erau mai mult goale, când curţile şcolilor erau deschise activităţilor extraşcolare – toată lumea juca acolo ba un baschet, ba o miuţă… Lucrurile s-au schimbat şi vedem că suntem într-un oraş supra-aglomerat de maşini, că nu mai ai curaj să-ţi laşi copilul să traverseze singur un bulevard şi că, mai nou, curţile şcolilor se închid după orele de program. Tocmai de aceea am considerat, încă din 2016, că aceasta trebuie să fie o prioritate pentru mine ca primar şi pentru aparatul pe care îl conduc.

Reporter: Cele 62 de locuri care au rămas a fi identificate – vorbim despre altele, adică nu veţi încerca să faceţi înţelegeri cu proprietarii sau cum?

Decebal Făgădău: Pe măsură ce situaţia juridică a locurilor de joacă la care am primit aviz nefavorabil de la direcţia juridică se va clarifica, în sensul că, cel mai probabil, vom emite dispoziţii de respingere, pentru că nu putem retroceda loc pe loc peste tot în oraş. Sau, pe măsură ce procesele aflate pe rolul instanţelor se vor finaliza, repet, însumând cele două ipoteze, dacă din locurile de joacă ce au astăzi situaţie juridică nefavorabilă unele vor avea situaţie favorabilă, evident că le vom lua în calcul.

Dar nu ne orpim aici. Suntem în dialog cu un grup de mămici constănţene din diferite cartiere ale oraşului, care ne ajută în acest proces destul de complicat: să identificăm posibile amplasamente pentru locurile de joacă, pentru că nu ne dorim ca aceste locuri de joacă să fie amplasate aşa cum le vede un funcţionar public dintr-un birou, ci aşa cum o văd cei care locuiesc, cei care trăiesc în cartierele constănţene. Suntem în continuare deschişi dialogului cu toţi cei care şi-au făcut din acest subiect o preocupare.

Vreau să le mulţumesc tuturor celor care s-au implicat în acest proiect şi, la orice propunere, vă spun că poate reacţia noastră nu este întotdeauna rapidă, în sensul că spunem „da, se poate aici”, „nu, nu se poate aici”, dar în nici un caz nu am exclus nici una din propunerile pe care le-am primit.

Vă repet, este destul de anevoios acest parcurs birocratic: să identifici terenul, să îl măsori, să realizezi documentaţie cadastrală, intabulare, să îi faci situaţie juridică, să vezi dacă aceasta este favorabilă, de asemenea, să vezi dacă amplasamentul permite realizarea unui loc de joacă, pentru că nu ne-am dori ca locul de joacă să fie amplasat, de exemplu, peste magistrale aparţinând Electrocentrale sau magistrale de apă sau cabluri de înaltă sau medie tensiune. Am certitudinea că până la finele acestui mandat 100 de locuri de joacă, fie fizic, fie din punct de vedere al documentaţiei, vor fi realizate.

Reporter: În ce zone sunt locurile de joacă pentru care s-a ajuns în instanţă?

Decebal Făgădău: În diferite zone, dar de cele mai multe ori vorbim despre zone în care odinioară erau case, iar acum sunt blocuri. Peste tot unde s-au construit blocuri există mai multe cereri de retrocedare, pentru că oraşul Constanţa a suferit un amplu proces de modernizare în perioada socialismului şi mulţi dintre cei ce au fost despăgubiţi se simt nedreptăţiţi şi vor încă o despăgubire. Evident că nu pentru toţi cei care solicită despăgubiri vor fi soluţii favorabile.

Reporter: Ce se demolează şi când aţi început (din locurile de joacă)?

Decebal Făgădău: Aşa cum v-am spus, încă de anul trecut, după inventarierea locurilor de joacă, a trebuit să urmăm tot procesul birocratic, care înseamnă: inventariere, constatare de stare tehnică, casare, pentru că tot ce înseamnă bunul public al municipiului nu se poate casa pur şi simplu. (...) Multe dintre aceste locuri de joacă au fost casate. Evident că le-am transmis celor de la direcţia de servicii publice ca, pe măsură ce finalizează acest proces de inventariere – casare, să purceadă la desfiinţarea locurilor de joacă, în special cele care reprezintă un pericol. Acest proces cred că a început în urmă cu mai bine de 10 zile. Se dezafectează în primul rând locurile de joacă realizate înainte de anul 2001, iar la cele realizate în perioada 2008-2013 vor fi eliminate doar elementele ce nu prezintă siguranţă în exploatare.

Alexandra CUCU

AUDIO: