Magistrala Albastră, Canalul Dunăre-Marea Neagră, a împlinit 40 de ani de exploatare. Video

Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A. a desfășurat joi, 23 mai a.c., evenimentul “Magistrala Albastră - Canal Dunăre Marea Neagră – de la „Proiect de țară” la 40 de ani de exploatare”. La eveniment, printre invitați, au participat și personalitățile Constanței, precum primarul Vergil Chițac, prefectul județului Constanța, Silviu Coșa, comandantul ISU Dobrogea, Mihai Amarandei, dar și afaceriști celebri, precum Vasile Costea, de a ABC Val, Jorj Unciuleanu, fost director al Portului Constanța, ori Iancu Stavrositu.

Silviu Coșa, prefectul județului Constanța și Florin Goidea, directorul general al CN ACN SA Constanța

Eveniment de marcă la Agigea! Canalul Dunăre-Marea Neagră, unul dintre cele mai importante canale navigabile artificiale din Europa, finalizat în anul 1984, a împlinit 40 de ani de exploatare.

Vergil Chițac, primarul municipiului Constanța

Invitații de seamă au fost întâmpinați cu reprezentația Fanfarei Muzica Apelor a RAJA SA Constanța.

Ionuț Rusu, viceprimarul Constanței

La eveniment au participat primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac, viceprimarul Ionuț Rusu, dar și Silviu Coșa, prefectul județului Constanța și Florin Goidea, directorul general al CN ACN SA.

Florin Mitroi, primarul comunei Valu lui Traian

Video 1:

Printre participanți se mai află și Cristian Cîrjaliu, primarul comunei Agigea, Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna și Ruxandra Serescu, Directorul General C.C.I.N.A.

Cristian Cîrjaliu, primarul comunei Agigea

Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna

„Vin de la o întâlnire cu o nouă promoție a Colegiului Ministerului Afacerilor Interne, unde am discutat cu cursanții despre elemente de infrastructură critică ale județului Constanța. Pentru noi, constănțenii nu sunt elemente de infrastructură critică, sunt repere, simboluri”, a spus Silviu Coșa, prefectul județului Constanța.

Video 2:

Ruxandra Serescu, Directorul General C.C.I.N.A

Mihail Amarandei, comandantul ISU Dobrogea

Canalul Dunăre-Marea Neagră

Canalul principal are o lungime de 64,4 km, o adâncime de 7 m, o lățime la bază de 70 m și la suprafață de 90-120 m,  și are o capacitate anuală maximă de transport de 80-100 de milioane tone, iar pentru ramura nordică de 15-25 de milioane tone de marfă.

Daniel Georgescu, fostul director al ACN

Pescajul maxim admis este de 5,5 m permițând astfel accesul navelor fluviale și a celor maritime mici. La fiecare capăt există câte două ecluze care permit traficul în ambele sensuri.

Canalul Dunăre-Marea Neagră

Canalul traversează localitățile Cernavodă, Saligny, Mircea Vodă, Satu Nou, Medgidia, Castelu, Poarta Albă. Aici canalul se bifurcă. Ramura sudică trece prin Basarabi și Agigea. Ramura nordică, cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, cu o lungime de 31,2 km, o adâncime de 5,5 m și o lățime de 50-66 m, trece prin Nazarcea, Constanța, Ovidiu și Năvodari.

Canalul Dunăre-Marea Neagră

Construirea canalului a necesitat o investiție de circa 2 miliarde de dolari. Estimările inițiale prevedeau recuperarea investiției în 50 de ani. Exploatarea canalului aduce însă venituri anuale de circa 3 milioane de euro, ceea ce presupune o durată de recuperare a investiției de peste 600 de ani.

Istoria canalului

Planuri de a construi acest canal existau încă din secolul XIX. Încă de la alipirea Dobrogei la România, în 1878, a început a fi vehiculată ideea unui al patrulea braț al Dunării, de data aceasta artificial, care să scurteze drumul către Marea Neagră. Condițiile tehnice ale epocii făceau ca o astfel de realizare să fie extrem de dificilă și costisitoare, așa încât regele Carol I, realist, a refuzat să se implice în acest proiect.

în stânga, Vasile Costea, patronul firmei ABC Val

Ideea însă nu a fost abandonată, în 1928 viitorul academician Aurel Bărglăzan avea să facă un studiu, care a indicat practic actualul traseu al canalului.  Ulterior, Carol al II-lea a cochetat și el cu ideea canalului, dar criza economică mondială și apoi începutul celui de-al Doilea Război Mondial au făcut ca realizarea lui să fie amânată.

construcția canalului

În 1949, noul regim comunist a început construcția canalului, folosindu-se trei tipuri de resurse umane: forța de muncă liberă plătită, oameni provenind din diverse categorii sociale, cu profesii diferite, recrutați din toată țara; militari în termen, din care unii lucrau în construcții, în timp ce alții erau însărcinați cu paza obiectivelor sau a deținuților; munca forțată a deținuților, în marea lor majoritate politici, cu condamnări administrative sau penale, având statutul de „coloniști MAI”.

Jorj Unciuleanu, fost director al Portului Constanța

Numărul deținuților din coloniile de muncă a variat în funcție de amploarea lucrărilor, de la 19,2% în 1949, la 82,5% în 1952, din totalul muncitorilor de la Canal. Lucrările au fost sistate în 1953, săpăturile realizate fiind valorificate, începând din anul 1959, în cadrul „Complexului de irigații Mircea Vodă”, dezvoltat mai apoi în „Sistemul de irigații Carasu”.

Nicolae Ceaușescu, prezent la lucrările de construcție

În 1973 s-a reluat ideea construcției Canalului navigabil Dunăre-Marea Neagră, după un nou proiect realizat de IPTANA și ISPH, lucrările de bază fiind începute în 1976.[1] Canalul a fost inaugurat sâmbătă, 26 mai 1984, de către Nicolae Ceaușescu.[7] S-au excavat 294 milioane m3 la canalul principal și alte 87 milioane m3 la ramura nordică, Poarta Albă-Midia Năvodari (mai mult cu 25 milioane m3 decât la Canalul Suez și cu 140 milioane m3 decât la Canalul Panama) și s-au turnat 5 milioane m3 de betoane.

Update:

După declarațiile de presă, invitații au vizitat ecluzele.

Video 3: